DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroz2

aroz2 (a-rózŭ) sn aroazi/aroaze (a-rŭá-zi) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod, cluj, ciupor, jongu
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}
ex: grendã mplinã di aroazi (noadi)

§ roz2 (rózŭ) sn roazi/roaze (rŭá-zi) – (unã cu aroz2)

§ aruzuescu2 (a-ru-zu-ĭés-cu) vb IV aruzuii (a-ru-zu-íĭ), aruzueam (a-ru-zu-ĭámŭ), aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuiri/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) – (lemnul, arburli) fatsi aroazi (noadi, jondzi), s-fatsi aruzos
{ro: deveni noduros}
{fr: devenir noueux}
{en: become knotty}

§ aruzuit2 (a-ru-zu-ítŭ) adg aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuits (a-ru-zu-ítsĭ), aruzuiti/aruzuite (a-ru-zu-í-ti) – tsi s-ari faptã s-hibã cu noadi; tsi easti cu multi noadi; aruzos, aruzearcu, amzarcu, noduros
{ro: care a devenit noduros}
{fr: qui est devenu noueux}
{en: that became knotty}

§ aru-zuiri2/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) sf aruzuiri (a-ru-zu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arburli aruzueashti
{ro: acţiunea de a deveni noduros}
{fr: action de devenir noueux}
{en: action of becoming knotty}

§ aruzusescu2 (a-ru-zu-sés-cu) vb IV aruzusii (a-ru-zu-síĭ), aruzuseam (a-ru-zu-seámŭ), aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusiri/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) – (unã cu aruzuescu2)

§ aruzusit2 (a-ru-zu-sítŭ) adg aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusits (a-ru-zu-sítsĭ), aruzusiti/aruzusite (a-ru-zu-sí-ti) – (unã cu aruzuit2)

§ aruzusiri2/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) sf aruzusiri (a-ru-zu-sírĭ) – (unã cu aruzuiri2)

§ aruzos (a-ru-zósŭ) adg aru-zoasã (a-ru-zŭá-sã), aruzosh (a-ru-zóshĭ), aruzoasi/aruzoase (a-ru-zŭá-si) – tsi easti cu multi noadi; cu aroazi; aruzearcu, aruzuit,aruzusit, amzarcu, noduros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrnicoci

cãrnicoci (cãr-ni-cócĭŭ) sn cãrnicoaci/cãrnicoace (cãr-ni-cŭá-ci) – schin tsi s-aflã pi truplu i lumãchili di arburi; curnucoci, ciupor;
(expr: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsã-turã)
{ro: ţeapă, ţepuş}
{fr: piquant, pointe qui se trouve sur la tige, sur les rameaux}
{en: prickle found on stems or branches of trees}
ex: gortsul ari cãrnicoaci (schinj)

§ curnucoci (cur-nu-cócĭŭ) sn curnucoaci/curnucoace (cur-nu-cŭá-ci) – (unã cu cãrnicoci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupor

ciupor (cĭu-pórŭ) sn ciupoari/ciupoare (cĭu-pŭá-ri) –
1: nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di arburi, aroz, cluj, jongu;
2: schin tsi s-aflã pi ponj;
3: par sumigos (chipitos, ãntsãpãlicos);
4: trup di arburi uscat dit cari cãdzurã chipita shi tuti-alumãchili (di uscati tsi s-avea faptã)
{ro: nod de arbore; spin; ţeapă; trunchi de arbore uscat şi fără crengi}
{fr: noeud d’arbre; piquant; pal; chicot}
{en: tree knot; prickle; stake; part of a dry tree trunk still standing up}
ex: mi ntsãpai di un ciupor (schin); gortsul aestu ari ciupoari (schinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cluj

cluj (clújĭŭ) sm pl(?) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu dit truplu-a arburilui, di iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi; nod di arburi, aroz, ciupor, jongu
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jongu

jongu (jĭón-gu) sm jondzi (jĭón-dzi) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di arburi, aroz, ciupor, cluj
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tseapã2

tseapã2 (tseá-pã) sf tsechi (tséchĭ) – partea tsi easi dit truplu i frãndza-a unei earbã (pãljur, arburi, etc.) shi sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsapã; par sumigos (chipitos, ãntsãpãlicos); par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri; cãrnicoci, schin, ciupor, guvuzdelj
{ro: ghimpe, ţeapă}
{fr: épine, piquant, pal}
{en: thorns, prickle, stake}
ex: lj-bãga tsechi (schinj, atsi) sum unglji tra si spunã tuti tsi shtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã