|
|
ciuplitani/ciuplitane
ciuplitani/ciuplitane (cĭu-pli-tá-ni) sf – vedz tu dintanã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dintanãciuplit
ciuplit (cĭu-plítŭ) adg – vedz tu ciuplescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuplescuciupliturã
ciupliturã (cĭu-pli-tú-rã) sf – vedz tu ciuplescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuplescuadar
adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)
§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)
§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)
badzarã
badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo
§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)
bustani/bustane
bustani/bustane (bus-tá-ni) sf bustãnj (bus-tắnjĭ) – grãdinã iu s-crescu zãrzãvãts, ma multu curcubeti, hiumunits, piponj, cãstrã-vets, etc.;
(expr: criscu tu bustani = nu para easti dishteptu, nu-aducheashti lishor, ari caplu ca di curcubetã; niciuplit, om di la oi)
{ro: bostănărie}
{fr: jardin potager}
{en: vegetable garden}
ex: la bustani acumpãrats cãstrãvets, tseapã shi niheamã macheadon; nu easti diparti bustanea s-njardzim s-mãcãm shirchinj; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: easti lishor, cã ari caplu ca di curcubetã)
§ bustãngi (bus-tãn-gí) sm, sf bustãngioanji/bustãn-gioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji), bustãngeadz (bus-tãn-gĭádzĭ), bus-tãngioanji/bustãngioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji) – atsel tsi creashti i vindi zãrzãvãts (curcubeti, hiumunits, cãstrãvets, etc.);
(expr: s-nu vindzã cãstrãvets la bustãngi = nu caftã s-ti fats cã shtii ma multi di-atsel tsi easti ma shtiut di tini)
{ro: bostangiu}
{fr: jardinier-maraîcher, maraîchère}
{en: vegetable garden grower or seller}
ex: bustãngilu-a nostru n-adutsi shirchinj shi piponj; bustãngilu vindi scumpu veardzãli shi spãnaclu; lja alj di la bustãngilu-a nostru; bustãngioanja cu mãnjli-a ljei n-adunã paparitsili aesti
§ bustangi (bus-tan-gí) sm, sf bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji), bustangeadz (bus-tan-gĭádzĭ), bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji) – (unã cu bustãngi)
§ bustãnar (bus-tã-nárŭ) sm bustãnari (bus-tã-nárĭ) – nicuchirlu tsi ari (tsãni) unã bustani
{ro: proprietar de bostan}
{fr: propriétaire de jardin potager}
{en: vegetable garden owner}
buval
buval (bú-valŭ) sm, sf buvalã (bú-va-lã), buvalj (bú-valjĭ), buva-li/buvale (bú-va-li) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu boulu (vaca), cu truplu ma zveltu, cu perlu di pi cheali albu i lai, ascur shi arehav, shi coarnili shutsãti ca neali sh-turnati cãtrã nãpoi; buvul, bivul; (fig:
1: buval = om aplo tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, niciuplit, nipilichisit, om di la oi; expr:
2: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: bivol}
{fr: buffle}
{en: (water) buffalo}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; unã ursã cãt un buval
§ buvul (bú-vulŭ) sm, sf buvulã (bú-vu-lã), buvulj (bú-vuljĭ), buvuli/bu-vule (bú-vu-li) – (unã cu buval)
ex: ti tãvãlish ca buvulu
§ bivul (bí-vulŭ) sm, sf bivulã (bi-vu-lã), bivulj (bí-vuljĭ), bivuli/bivuli (bí-vu-li) – (unã cu buval)
ex: canda li-ari pultãrli di bivul
§ buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) sf buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) – feamina (vaca) di buval; buvulitsã, bivulitsã;
(expr: mi fac buvãlitsã = mi ngrash multu)
{ro: bivol}
{fr: bufflone}
{en: (water) buffalo cow}
§ buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) sf buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) – (unã cu buvãlitsã)
ex: vãcarlu adusi buvulitsãli ntardu; s-featsi unã buvulitsã (fig: muljari multu groasã; si ngrushe multu)
§ bivu-litsã (bi-vu-lí-tsã) sf bivulitsã (bi-vu-lí-tsã) (unã cu buvãlitsã)
ex: bivulitsa ari lapti gros
§ buvãlici (bu-vã-lícĭŭ) sm, sf buvãli-ci/buvãlice (bu-vã-lí-ci), buvãlici (bu-vã-lícĭ), buvãlici/buvãlice (bu-vã-lí-ci) – buval njic; yitsãl di buval
{ro: bivol mic}
{fr: bufflettin}
chipit1
chipit1 (chí-pitŭ) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – dau cu dintana (cioclu) pri mãcari (apã) tra s-u-acats shi s-u bag ãn gurã; (fig: mi chipit = mi chipin, mi chipur)
{ro: ciuguli, ciupi mâncarea cu pliscul}
{fr: becqueter, piquer avec le bec}
{en: peck at}
ex: gãljina chipitã pit cuprii; mi chipitai (fig: chipurai) niheamã ma nu-ari gaile
§ chipitat1 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipitati/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi easti acãtsat sh-bãgat ãn gurã cu cioclu
{ro: care a fost ciugulit, ciupit cu pliscul}
{fr: becqueté, piqué avec le bec}
{en: pecked}
§ chipitari1/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti acãtat cu cioclu (dintana)
{ro: acţiunea de a ciuguli, de a ciupi mâncarea cu pliscul; ciupire}
{fr: action de becqueter, de piquer avec le bec}
{en: action of pecking at}
§ chipitã3 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji u-acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintanã, dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cãrãntanã, cãrãntani, cioc, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: vulturlu ari chipita (dintana) ca cinghelu; multsã pulj au chipitã suptsãri
cioc2
cioc2 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji u-acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintanã, dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cãrãntanã, cãrãntani, chipitã, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); corbul cu crutsea tu cioc (dintanã); ornjul lj-deadi n cap a njelui cu cioclu (dintana); na iu treatsi un pulj cãntat, sh-u lja cartea n cioc
ciuplescu
ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)
§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}
§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}
§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
dintanã
dintanã (din-tá-nã) sf dintãnj (din-tắnjĭ) – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cioc, cãrãntanã, cãrãn-tani, chipitã, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: un vultur cu dintana (cioclul) a lui; u lja cu dintana (cioclu); dintana-ali gai; tsi minti di dintãnj galbini avets!; corbul ari dintanã vãrtoasã
§ dintani/dintane (din-tá-ni) sf dintãnj (din-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: dintani di chirchinec
§ dintenã (din-té-nã) sf dinteni/dintene (din-té-ni) – (unã cu dintanã)
§ dintãnos (din-tã-nósŭ) adg dintãnoasã (din-tã-nŭá-sã), dintãnosh (din-tã-nóshĭ), dintãnoasi/dintãnoase (din-tã-nŭá-si) – (pulj) tsi ari dintana mari
{ro: cu ciocul mare}
{fr: avec un grand bec}
{en: having a large beak}
ex: di puljlji di la noi, uleaclu easti cama marli dintãnos
§ ghintanã (ghin-tá-nã) sf ghintãnj (ghin-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
§ ghintani/ghintane (ghin-tá-ni) sf ghintãnj (ghin-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
§ ciuplitani/ciuplitane (cĭu-pli-tá-ni) sf ciuplitãnj (cĭu-pli-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: lu lo tu ciuplitani (cioc, dintanã) shi lu-anãltsã la tser
§ cãrãntani/cã-rãntane (cã-rãn-tá-ni) sf cãrãntani/cãrãntane (cã-rãn-tá-ni) – (unã cu dintanã)
ex: puljlu lj-u dãdea cu cãrãntanea (dintana)
§ cãrãntanã1 (cã-rãn-tá-nã) sf cãrãntãnj (cã-rãn-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: puljlu lj-u dãdea cu cãrãntana
niciuplit
niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg – vedz tu ciuplescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuplescu