DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãd3

arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã

§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}

§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}

§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!

§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
{fr: qui n’a pas été trompé, qui n’a pas été menti}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlai/cãlae

cãlai/cãlae (cã-lá-i) sf cãlãi (cã-lắĭ) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; ganumã;
(expr: lj-trag unã cãlai = cu minciunj lu-arãd pri cariva s-adarã atsea tsi voi mini; l-minciunedz, lu-aplãnãsescu, lj-trag cãlupea)
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: lj-ded doarã un vas di cãlai (ganumã); lucru di cãlai nu cheari; lj-trapshĭu-unã cãlai
(expr: lu-arãsh, lj-trapshu cãlupea); aveam trei botsi di cãlai

§ cãlãi-sescu (cã-lã-i-sés-cu) vb IV cãlãisii (cã-lã-i-síĭ), cãlãiseam (cã-lã-i-seámŭ), cãlãisitã (cã-lã-i-sí-tã), cãlãisiri/cãlãisire (cã-lã-i-sí-ri) – dau un lucru cu cãlai; ashternu un petur di cãlai pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; gãnusesu, gunusescu
{ro: cositori, spoi}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin}
ex: cãlãisim tuti vasili di bãcãri

§ cãlãisit (cã-lã-i-sítŭ) adg cãlãisitã (cã-lã-i-sí-tã), cãlãisits (cã-lã-i-sítsĭ), cãlãisi-ti/cãlãisite (cã-lã-i-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gãnusit, gunusit
{ro: cositorit, spoit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned}

§ cãlãisiri/cãlãisire (cã-lã-i-sí-ri) sf cãlãisiri (cã-lã-i-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gãnusiri, gunusiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; cositorire, spoire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceaunã

ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}

§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)

§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}

§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minciunã

minciunã (min-cĭú-nã) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (di-aradã, cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciuni, psemã, ealani, yealani, arãdeari;
(expr:
1: minciunã di la hani; minciunã cu coarni; minciunã cu coadã, minciunã gurguljitoasã = minciunã multu mari;
2: trag (cruescu, scot, fac, lj-cãrtsãnescu, etc.) minciunj = dzãc minciunj, lu (u, lji, li) arãd;
3: trec, acatsã minciunjli = minciunjli suntu pistipsiti, lumea li lja trã dealihea;
4: nj-acãtsã ghini minciuna = mi pistipsirã sh-aestu lucru nji ndreapsi huzmetea;
5: arup loclu di minciunj = suntu multu minciunos, dzãc mash minciunj;
6: hiu adrat di minciunj; gura nj-easti nvitsatã cu minciunj = hiu bun la spunearea di minciunj, mi-arãseashti sã spun minciunj, escu mari minciunos;
7: minciuna s-aleadzi ca untulemnul pisti apã = nu pots s-u-ascundzi minciuna, va s-easã tu migdani “ca untulemnul tu apã”)
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tsi-i tu mãnã, nu-i minciunã; cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj; feata-a lui easti neashtirnatã shi ari multi minciunj; lamnja li umplu di fricã di minciuna-a vulpiljei; cai lja di ureaclji minciunjli a lui?; el scoati
(expr: dzãtsi) minciunj; ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã
(expr: lã dzãsi unã minciunã multu mari); acãtsã s-facã minciunj
(expr: s-dzãcã minciunj) shi s-arãdã lumea; s-nu-nj trapsi (s-nu-nj dzãcã) nã minciunã!; sh-io di minciunj hiu adrat
(expr: hiu mari minciunos), dzãtsi Chitlu; nj-dzãsi prifteasa, “minciunj, prefte, cari ti-arãsi?”; minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu altãoarã; sh-u nvitsã gura cu minciunj
(expr: easti-un mari minciunos), shi s-va s-aspunã alihea, nu poati

§ minciuni/minciune (min-cĭú-ni) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – (unã cu minciunã)
ex: tra s-nu vã dzãcã minciunea

§ minciunami/minciuname (min-cĭu-ná-mi) sf fãrã pl – multi minciunj
{ro: minciuni multe}
{fr: beaucoup de mensonges}
{en: full of lies}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncaltsu

ncaltsu (ncál-tsu) (mi) vb I ncãltsai (ncãl-tsáĭ), ncãltsam (ncãl-tsámŭ), ncãltsatã (ncãl-tsá-tã), ncãltsari/ncãltsare (ncãl-tsá-ri) –1: (ãnj) bag pãputsãli (mestrili) n cicior;
2: bag petali a calui;
3: u ndreg calea cu chetsrã i pisã tra s-poatã s-urdinã ma ghini amãxili; ãncaltsu, ancaltsu; (fig:
1: lu ncaltsu = cu minciunj l-fac pri cariva s-pistipseascã i s-facã tsi voi mini; lu-arãd, l-minciunedz, lu-aplãnãsescu, l-plãnãsescu, l-plãnisescu, l-plãnipsescu, l-plãnescu; expr:
2: lu ncaltsu sh-lu discaltsu = lu-arãd multu di multu, fãrã ca el s-poatã s-mi aducheascã;
3: ncaltsu sh-puriclu = hiu multu dishteptu sh-pot s-arãd lishor lumea;
4: cãndu va si ncaltsã puriclu = vãrnãoarã, cã puriclu nu poartã pãputsã i petali)
{ro: încălţa; potcovi; pava (stradă)}
{fr: chausser; ferrer (un cheval); paver (le chemin)}
{en: put on shoes (slippers); shoe (a horse); pave (a street)}
ex: cu tsãruhili vã ncãltsat; armãnlu nu si ncaltsã (nu poartã pãputsã); cai nu si ncaltsã earna?; dusi si ncaltsã caljlji; lji ncãltsash caljlji?; s-lã ncaltsu cãti nã petalã; ta si-nj tsã ncaltsã calu; unãoarã sh-un chiro, cãndu puriclu s-ancãltsa (sh-bãga petali); nu putu s-lu ncaltsã (fig: s-lu-arãdã) di aestã oarã; nathi-matã, vrei s-mi ncaltsã (fig: s-mi-arãdz)?; nu mi ncaltsã (fig: nu mi-arãdi); atsel lu ncaltsã sh-lu discaltsã
(expr: lu-arãdi multu di multu); mi ncãltsã (fig: mi-arãsi) ghini, nj-streasi dauãli cicioari tu unã pãputsã

§ ncãltsat (ncãl-tsátŭ) adg ncãltsatã (ncãl-tsá-tã), ncãltsats (ncãl-tsátsĭ), ncãltsati/ncãltsate (ncãl-tsá-ti) –1: tsi sh-ari bãgatã pãputsãli; (pãputsã) tsi easti bãgatã n cicior;
2: (calu) tsi-lj s-ari bãgatã petali;
3: (calea) tsi easti ndreaptã cu chetsrã i pisã; an-cãltsat, ãncãltsat
{ro: încălţat; potcovit, pavat}
{fr: chaussé; ferré (un cheval); pavé}
{en: with the shoes on (man or horse); paved (a street)}
ex: sucachea di marmari ncãltsatã

§ ncãltsari/ncãltsare (ncãl-tsá-ri) sf ncãltsãri (ncãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncaltsã tsiva (oaminjlji cu pãputsi, caljlji cu petali (fãricari), cãljurli cu cheatrã); ancãltsari ãncãltsari
{ro: acţiunea de a încălţa; de a potcovi; de a pava (stradă); încălţare; potcovire; pavare (stradă)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn