DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroamig

aroamig (a-rŭá-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigari/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (trã unã soi di prãvdzã) ciumulescu di-andoaua oarã mãcarea turnatã dit stumahi n gurã; (trã oaminj) ciumulescu (u-ameastic) mãcarea peanarga n gurã; meastic (ãn gurã), mastic, mãcilsescu, ciumulescu
(expr:
1: aroamig, mi-aroamig = stau multu s-mi minduescu; nj-trec oara minduindalui;
2: lj-aroamig a noastri = u zburãscu limba-a noastrã)
{ro: rumega, mesteca mâncarea în gură}
{fr: ruminer, mâcher}
{en: ruminate, chew}
ex: oili si aroamigã; si arumigari (ciumuliri) ghela; nu pot s-aroamig ghini cã nu para am dintsã; aroamigã (ameasticã) niheamã pãni cu nuts trã ficiori; arumigai
(expr: u minduii, u frimintai tu minti) multu chiro aestã ipotisi; u-alunica pri gãrgãlan cã lj-angrica s-u-aroamigã prota; s-mi-aroamig
(expr: sã-nj trec oara); aroamigã ca boilji; aumbra, li-aroamigã a noastri?
(expr: zburashti limba-a noastrã?)

§ arumig (a-rú-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumiga-ri/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (unã cu aroamig)

§ arumigat (a-ru-mi-gátŭ) adg arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigats (a-ru-mi-gátsĭ), arumigati/arumigate (a-ru-mi-gá-ti) – (mãcarea la prãvdzã turnatã n gurã) tsi easti amisticatã n gurã di-andaua oarã; (mãcarea la oaminj) tsi easti ciumulitã n gurã
{ro: rumegat, mestecat în gură}
{fr: ruminé, mâché}
{en: ruminated, chewed}
ex: lucru arumigat
(expr: minduit, frimintat multu)

§ arumigari/aru-migare (a-ru-mi-gá-ri) sf arumigãri (a-ru-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arumigã
{ro: acţiunea de a rumega, de a mesteca mâncarea în gură; rumegare}
{fr: action de ruminer, de mâcher}
{en: action of ruminating, of chewing}
ex: vrei tu-arumigari s-nji frãngu dintsãlj?; vinji oara-a arumigariljei
(expr: oara tsi lipseashti s-minduim ghini); lucrul aestu va arumigari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciumulescu

ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã

§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)

§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}

§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fut1

fut1 (fútŭ) vb III shi II futui (fu-túĭ), futeam (fu-teámŭ), fututã (fu-tú-tã), futiri/futire (fú-ti-ri) shi futeari/futeare (fu-teá-ri) – (bãrbat) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u mbairu; ambairu, ampihiur, ciumulescu, ncalic;
(expr: futu-nji-ts, futu-nji-lj, futu-nji-vã, futu-nji-lã cãndila = ngiurãturi)
{ro: fute}
{fr: baiser, accomplir l’acte sexuel}
{en: copulate, fuck}

§ futut (fu-tútŭ) adg fututã (fu-tú-tã), fututs (fu-tútsĭ), fututi/futute (fu-tú-ti) – tsi s-ari bãgatã tu-ashtirnut cu cariva shi s-ari mbãiratã; ambãirat, ampihiurat, ciumulit, ncãlicat
{ro: futut}
{fr: baisé, qui a accompli l’acte sexuel}
{en: fucked}

§ futiri/futire (fú-ti-ri) sf futiri (fú-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat si mbairã cu-unã muljari; ambãirari, ampihiurari, ciumuliri, ncãlicari
{ro: acţiunea de a fute}
{fr: action de baiser, d’accomplir l’acte sexuel}
{en: action of fucking}

§ futeari/futeare (fu-teá-ri) sf futeri (fu-térĭ) sf – (unã cu futiri)

§ futeai (fu-teáĭŭ) sm futeaeanj (fu-tea-ĭánjĭ) – bãrbat tsi alagã multu dupã muljeri tra s-li-ambairã; curvar
{ro: futăcios}
{fr: passionné pour les plaisirs charnels}
{en: fucker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hashish

hashish (ha-shíshĭŭ) sm fãrã pl – substantsã (lugurii) scoasã dit lãludzli icã frãndzãli uscati di cãnipã, biutã ca tutumea icã ciumulitã n gurã; ashas, ashish
{ro: haşiş, marihuana}
{fr: hachisch, marihuana}
{en: hashish, marijuana}
ex: trag afion, hashish

§ ashish (a-shíshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu hashish)
ex: si mbeatã cu ashish

§ ashas (a-shĭásŭ) sm fãrã pl – (unã cu hashish)
ex: putsãn ashas fatsi multu arãu; s-nu datz a njitslor ashas tra s-doarmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãcilsescu

mãcilsescu (mã-cil-sés-cu) vb IV mãcilsii (mã-cil-síĭ), mãcilseam (mã-cil-seámŭ), mãcilsitã (mã-cil-sí-tã), mãcilsiri/mãcilsire (mã-cil-sí-ri) – ciumulescu (meastic) mãcarea din gurã tra s-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, ciumulescu
{ro: mesteca ceva în gură}
{fr: mâcher, mâchonner}
{en: chew, masticate}
ex: moasha mãcilseashti (measticã n gurã) njedz di pãni

§ mãcilsit (mã-cil-sítŭ) adg mãcilsitã (mã-cil-sí-tã), mãcilsits (mã-cil-sítsĭ), mãcilsi-ti/mãcilsite (mã-cil-sí-ti) – tsi easti misticat ãn gurã; misticat, mãsticat, ciumulit
{ro: mestecat în gură}
{fr: mâché, mâchonné}
{en: chewed, masticated}
ex: cuã di pãni mãcilsitã (misticatã)

§ mãcilsiri/mãcilsire (mã-cil-sí-ri) sf mãcilsiri (mã-cil-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-measticã tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, ciumuliri
{ro: acţiunea de a mesteca în gură}
{fr: action de mâcher, de mâchonner}
{en: action of chewing, of masticating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn