DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ampihiur

ampihiur (am-pí-hĭurŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – trec un hir prit guva-a aclui; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; mpihiur, mpihior, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat; (fig: u-ampihiur = (i) u-arãd, u-aplãnãsescu, u-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc.; (ii) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u ciumulescu, s-u-ambair, s-u ncalic, s-nã agãchipsim)
{ro: înfira, străpunge}
{fr: enfiler (une aiguille); percer, transpercer}
{en: thread (needle); pierce, go through}
ex: ampihiur (trec) hirlu prit ac; grenda u-ampihiurarã (lj-featsirã guvi di-unã parti tu-alantã); u-ampihiurã (fig: u bãgã tu ashtirnut, u-ambãirã); lj-vidzui cã si-ampihiurarã (si-ambãirarã, s-bãgarã tu-ashtirnut deadun) tu plentsã

§ ampihior (am-pi-hĭórŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur, [bãgats oarã cã actsentul cadi pi-altã silabã])

§ ampihiurat (am-pi-hĭu-rátŭ) adg ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurats (am-pi-hĭu-rátsĭ), ampihiurati/ampihiurate (am-pi-hĭu-rá-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; (aclu) tsi-lj s-ari tricutã hirlu prit guvã; mpihiurat, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: înfirat, străpuns}
{fr: enfilé (aiguille); percé, transpercé}
{en: threaded (needle); pierced, gone through}

§ ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) sf ampihiurãri (am-pi-hĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ampihiurã; mpihiurari, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, spritundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a înfira, de a străpunge; înfirare, străpungere}
{fr: action d’enfiler (une aiguille); de percer, de transpercer}
{en: action of threading (needle); of piercing, of going through}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroamig

aroamig (a-rŭá-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigari/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (trã unã soi di prãvdzã) ciumulescu di-andoaua oarã mãcarea turnatã dit stumahi n gurã; (trã oaminj) ciumulescu (u-ameastic) mãcarea peanarga n gurã; meastic (ãn gurã), mastic, mãcilsescu, ciumulescu
(expr:
1: aroamig, mi-aroamig = stau multu s-mi minduescu; nj-trec oara minduindalui;
2: lj-aroamig a noastri = u zburãscu limba-a noastrã)
{ro: rumega, mesteca mâncarea în gură}
{fr: ruminer, mâcher}
{en: ruminate, chew}
ex: oili si aroamigã; si arumigari (ciumuliri) ghela; nu pot s-aroamig ghini cã nu para am dintsã; aroamigã (ameasticã) niheamã pãni cu nuts trã ficiori; arumigai
(expr: u minduii, u frimintai tu minti) multu chiro aestã ipotisi; u-alunica pri gãrgãlan cã lj-angrica s-u-aroamigã prota; s-mi-aroamig
(expr: sã-nj trec oara); aroamigã ca boilji; aumbra, li-aroamigã a noastri?
(expr: zburashti limba-a noastrã?)

§ arumig (a-rú-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumiga-ri/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (unã cu aroamig)

§ arumigat (a-ru-mi-gátŭ) adg arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigats (a-ru-mi-gátsĭ), arumigati/arumigate (a-ru-mi-gá-ti) – (mãcarea la prãvdzã turnatã n gurã) tsi easti amisticatã n gurã di-andaua oarã; (mãcarea la oaminj) tsi easti ciumulitã n gurã
{ro: rumegat, mestecat în gură}
{fr: ruminé, mâché}
{en: ruminated, chewed}
ex: lucru arumigat
(expr: minduit, frimintat multu)

§ arumigari/aru-migare (a-ru-mi-gá-ri) sf arumigãri (a-ru-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arumigã
{ro: acţiunea de a rumega, de a mesteca mâncarea în gură; rumegare}
{fr: action de ruminer, de mâcher}
{en: action of ruminating, of chewing}
ex: vrei tu-arumigari s-nji frãngu dintsãlj?; vinji oara-a arumigariljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arod

arod (a-ródŭ) vb III arosh (a-róshĭŭ), arudeam (a-ru-deámŭ), aroasã (a-rŭá-sã), aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) – arup cu dintsãlj cumãts njits dit un lucru dur (vãrtos, sãnãtos); frec cu tsiva un lucru (lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit, etc.); mãshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cu-arada; rod, frec, arinsescu, mãc, etc.;
(expr: li-arod = mi bati cariva, l-mãc shcoplu)
{ro: roade}
{fr: ronger}
{en: gnaw, nibble at}
ex: trã tse cãnjlji arod oasili (mãshcã multi ori cu-arada dit oasi)?; arucã-lj un os s-lu-aroadã sh-nãs; shoaritslji aroasirã scãndurli (featsirã guvi tu scãnduri, li mãcarã); arudzina aroadi (l-mãcã) herlu; tsã dau nã veargã di bãcãri shi, aclo iu va si s-mãcã, iu va si s-aroadã (si s-arinseascã); ciumaga sã s-aroadã prighios ca nã palmã; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; stranjili di pi el s-aroasirã (s-mãcarã) dip

§ aros (a-rósŭ) adg aroasã (a-rŭá-sã), arosh (a-róshĭ), aroasi/aroase (a-rŭá-si) – tsi easti mãcat cu mãshcãturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi easti faptu ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (fricarea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mãcatã di fricari; ros, fricat, arinsit, mãcat, etc.
{ro: ros}
{fr: rongé}
{en: gnawed at, nibbled}
ex: cupãcinj aros di cãpri; stranjili a lui suntu aroasi (fricati, lutsiti) di purtari

§ aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) sf aroadiri (a-rŭá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aroadi; roadiri, fricari, arinsiri, mãcari, etc.
{ro: acţiunea de a roade; roadere}
{fr: action de ronger}
{en: action of gnawing, of nibbling at}
ex: s-ascapã di-aroadirea-a oasilor

§ rod (ródŭ) vb III rosh (róshĭŭ), rudeam (ru-deámŭ), roasã (rŭá-sã), roadiri/roadire (rŭá-di-ri) – (unã cu arod)
ex: va s-li roadã shoaritslji tuti cãrtsãli cã suntu ligati cu fãrinã; iu va si s-roadã (va si s-mãcã)

§ ros1 (rósŭ) adg roasã (rŭá-sã), rosh (róshĭ), roasi/roase (rŭá-si) – (unã cu aros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arumin1

arumin1 (a-rú-minŭ) vb I aruminai (a-ru-mi-náĭ), aruminam (a-ru-mi-námŭ), aruminatã (a-ru-mi-ná-tã), aruminari/aruminare (a-ru-mi-ná-ri) – frãngu cu dintsãlj sh-ciumulescu n gurã unã mãcari tsi easti vãrtoasã (ca puximadea, nutsli, etc. bunãoarã)
{ro: ronţăi}
{fr: croquer, grignoter}
{en: crunch, munch, nibble}
ex: aruminã ca shoaric; aruminãm aluni n gurã; nu pot s-arumin nuts cã nu-am dintsãlj bunj

§ aruminat (a-ru-mi-nátŭ) adg aruminatã (a-ru-mi-ná-tã), aruminats (a-ru-mi-nátsĭ), aruminati/aruminate (a-ru-mi-ná-ti) – tsi easti frãmtu sh-amisticat ãn gurã
{ro: ronţăit}
{fr: croqué, grignoté}
{en: crunched, munched, nibbled}

§ arumina-ri/aruminare (a-ru-mi-ná-ri) sf aruminãri (a-ru-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruminã tsiva
{ro: acţiunea de a ronţăi; ronţăire}
{fr: action de croquer, de grignoter}
{en: action of crunching, of munching, of nibbling}

§ rumin1 (a-rú-minŭ) vb I ruminai (ru-mi-náĭ), ruminam (ru-mi-námŭ), ruminatã (ru-mi-ná-tã), ruminari/ruminare (ru-mi-ná-ri) – (unã cu arumin1)
ex: cara nu nj-armasirã mãsei nu pot s-rumin

§ ruminat (ru-mi-nátŭ) adg ruminatã (ru-mi-ná-tã), ruminats (ru-mi-nátsĭ), ruminati/ruminate (ru-mi-ná-ti) – (unã cu aruminat)

§ ruminari/ruminare (ru-mi-ná-ri) sf ruminãri (ru-mi-nắrĭ) – (unã cu aruminari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn