{en: mashed potatoes}
ex: mãcãm ciumã di cãrcãngi

§ ciumealã (cĭu-meá-lã) sf ciumelj(?) (cĭu-méljĭ) – lucri trã mãcari; mãcari, hranã
{ro: mâncari, hrană}
{fr: nourriture}
{en: food}
ex: sã scutem ciumeala (mãcarea, hrana)-a ficiorlor; nu-au ciumealã (nu-au tsi s-mãcã)

§ ciumle-chi/ciumleche (cĭum-lé-chi) sf ciumlechi (cĭum-léchi) – unã soi di mãcari (ghelã) di pãtãts sh-tseapi cu carni;
(expr: iu-i ciumlechea-ali ljirtatã?! = zbor tsi s-dzãtsi cã ti-arãseashti un lucru neadrat ghini cã ashi fush nvitsat, ca ciumlechea afumatã di-acasã di la dada)
{ro: ciumlec, un fel de tocană}
{fr: ragout (de boeuf) aux oignons}
{en: sort of prepared meal with beef, potatoes and onions}

§ nciumulescu (ncĭu-mu-lés-cu) (mi) vb IV nciumulii (ncĭu-mu-líĭ), nciumuleam (ncĭu-mu-leámŭ), nciumulitã (ncĭu-mu-lí-tã), nciumuliri/nciumulire (ncĭu-mu-lí-ri) – (unã cu ciumu-lescu)
ex: sã nciumulea tu yii, (fig: s-muciulea tu-arãu); li nciumuli (li sufrusi, li murdãri) stranjili nali

§ nciumulit (ncĭu-mu-lítŭ) adg nciumulitã (ncĭu-mu-lí-tã), nciumulits (ncĭu-mu-lítsĭ), nciumuliti/nciumulite (ncĭu-mu-lí-ti) – (unã cu ciumulit)

§ nciu-muliri/nciumulire (ncĭu-mu-lí-ri) sf nciumuliri (ncĭu-mu-lírĭ) – (unã cu ciumuliri)

ex: amisticarea (mintirea, adunarea) cu oaminjlji easti bunã

§ neamisticat (nea-mis-ti-cátŭ) adg neamisticatã (nea-mis-ti-cá-tã), neamisticats (nea-mis-ti-cátsĭ), neamisticati/neamisticate (nea-mis-ti-cá-ti) – tsi nu easti amisticat cu alti lucri; tsi-armãni ashi cum easti
{ro: care nu e mestecat}
{fr: qui n’est pas mélangé avec d’autres choses}
{en: that is not mixed (up) with other things}
ex: tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (sta dispãrtsãti) (angucitoari: oulu); yinlu-a meu shi yinlu-a tãu, tr-unã buti sunt turnats shi tut sta neamisticats (angucitoari: oulu)

§ neamisticari/neamisticare (nea-mis-ti-cá-ri) sf neamisticãri (nea-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucri nu s-ameasticã
{ro: acţiunea de a nu (se) mesteca, mestecare}
{fr: action de ne pas (se) mêler, de de ne pas (se) mélanger}
{en: action of not getting mixed up, of not mingling, of not blending}

§ meastic1 (meás-ticŭ) (mi) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu ameastic1)
ex: nu misticash ghini fãrina, culeashlu nu ishi bun; misticã pãni tu dalã

§ misticat1 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (unã cu amis-ticat1)
ex: ari sufrãntseali misticati (tsi da unã di-alantã); vedz frãntseaua-nj misticatã
(expr: alichitã)

§ misticari1/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – (unã cu amisticari1)

§ meastic2 (meás-ticŭ) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – chisedz, ameastic shi ciumulescu n gurã cu dintsãlj un lucru tri mãcari shi-l fac etim tri ngljitari; ameastic (ãn gurã); mastic, mãcilsescu, ciumulescu, aroamig
{ro: mesteca ceva în gură}
{fr: mâcher}
{en: chew, masticate}
ex: measticã ghini mãcarea ãn gurã sh-apoea ascapitã-u

§ misticat2 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (lucru ti mãcari) tsi easti chisat shi ciumulit ãn gurã; amisticat (ãn gurã); mãsticat, mãcilsit, ciumulit
{ro: mestecat în gură}
{fr: mâché}
{en: chewed, masticated}

§ misticari2/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-measticã (ciumuleashti) tsiva n gurã; amisticari (ãn gurã); mãsticari, mãcilsiri, ciumuliri
{ro: acţiunea de a mesteca în gură}
{fr: action de mâcher}
{en: action of chewing, of masticating}

§ ameastic2 (a-meás-ticŭ) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amisticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticari/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ amisticat2 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amistica-ti/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ amistica-ri2/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ mastic (más-ticŭ) vb I mãsticai (mãs-ti-cáĭ), mãsticam (mãs-ti-cámŭ), mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticari/mãsticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ mãs-ticat (mãs-ti-cátŭ) adg mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticats (mãs-ti-cátsĭ), mãsticati/mãsticate (mãs-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ mãsticari/mãsticare (mãs-ti-cá-ri) sf mãsticãri (mãs-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ measticã (meás-ti-cã) sf meastitsi/meastitse (meás-ti-tsi) – loclu iu un arãu s-vearsã tu-un altu; amisticarea-a apiljei di la doauã arãuri; mintiturã
{ro: confluenţă}
{fr: confluence}
{en: confluence, junction (of rivers)}
ex: astãljem di meastica-a Vãrdarlui

§ amisticãturã1 (a-mis-ti-cã-tú-rã) sf amisticãturi (a-mis-ti-cã-túrĭ) – starea tu cari s-aflã ma multi lucri tsi suntu amisticati (mintiti) multu; misticãturã, ameasticã, ameastic, mintiturã
{ro: mestecătură; confuzie}
{fr: mêlange; confusion}
{en: mixture, blend; confusion}

§ ameastic3 (a-meás-ticŭ) sn ameastitsi/ameastitse (a-meás-ti-tsi) – (unã cu amisticãturã1)

§ ameasticã (a-meás-ti-cã) sf fãrã pl – (unã cu amisticãturã1)

§ misticãturã (mis-ti-cã-tú-rã) sf misticãturi (mis-ti-cã-túrĭ) – (unã cu amisticãturã1)

§ dizmeastic (diz-meás-ticŭ) (mi) vb I dizmisticai (diz-mis-ti-cáĭ), dizmisticam (diz-mis-ti-cámŭ), dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticari/diz-misticare (diz-mis-ti-cá-ri) – li-aleg tra s-hibã-ahoryea, lucri tsi suntu amisticati; lu ndreg un lucru tra s-nu mata hibã mintit; discaci lucri (peri, barbã, hiri, etc.) tsi suntu ncãrshiljati (mintiti, ciufuliti, etc.); discaci
{ro: descurca}
{fr: démêler, débrouiller}
{en: unravel, disentangle}
ex: s-amisticarã ljitsãli?, cu zorea s-diz-measticã (s-discaci); dizmisticai ardãtsinjli di shiboi di-ardãtsinjli di busuljoc; nã dizmisticãm tutiputa

§ dizmisticat (diz-mis-ti-cátŭ) adg dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticats (diz-mis-ti-cátsĭ), dizmisticati/dizmisticate (diz-mis-ti-cá-ti) – (lucru) tsi easti aleptu tra s-nu mata armãnã mintit; tsi easti discãceat
{ro: descurcat}
{fr: démêlé, débrouillé}
{en: unraveled, disentangled}

§ dizmisticari/dizmisticare (diz-mis-ti-cá-ri) sf dizmisticãri (diz-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizmeasticã tsiva; discãceari
{ro: acţiunea de a descurca}
{fr: action de démêler, de débrouiller}
{en: action of unraveling, of disentangling}

§ mpihiur (mpí-hĭurŭ) (mi) vb I mpihiurai (mpi-hĭu-ráĭ), mpihiuram (mpi-hĭu-rámŭ), mpihiuratã (mpi-hĭu-rá-tã), mpihiura-ri/mpihiurare (mpi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur)

§ mpihior (mpi-hĭórŭ) (mi) vb I mpihiurai (mpi-hĭu-ráĭ), mpihiuram (mpi-hĭu-rámŭ), mpihiuratã (mpi-hĭu-rá-tã), mpihiurari/mpihiurare (mpi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur)
ex: aush, aush ma ninca mpihioarã (fig: intrã tu-ashtirnut cu muljerli)

§ mpihiurat (mpi-hĭu-rátŭ) adg mpihiuratã (mpi-hĭu-rá-tã), mpihiurats (mpi-hĭu-rátsĭ), mpihiurati/mpihiurate (mpi-hĭu-rá-ti) – (unã cu ampihiurat)

§ mpihiurari/mpihiurare (mpi-hĭu-rá-ri) sf mpihiurãri (mpi-hĭu-rắrĭ) – (unã cu ampihiurari)

(expr: oara tsi lipseashti s-minduim ghini); lucrul aestu va arumigari
(expr: minduiri ghini)

§ arumigãturã (a-ru-mi-gã-tú-rã) sf arumigãturi (a-ru-mi-gã-túrĭ) – pãni arumigatã, ciumulitã
{ro: pâine rumegată, mestecată în gură}
{fr: pain mâché}
{en: chewed bread}
ex: ntricã ficiorlu cu arumigãturã

§ roamig (rŭá-mig) (mi) vb I rumigai (ru-mi-gáĭ), rumigam (ru-mi-gámŭ), rumigatã (ru-mi-gá-tã), rumigari/rumigare (ru-mi-gá-ri) – (unã cu aroamig)
ex: roamigã tutã dzua

§ rumigat (ru-mi-gátŭ) adg rumigatã (ru-mi-gá-tã), rumigats (ru-mi-gátsĭ), rumigati/rumigate (ru-mi-gá-ti) – (unã cu arumigat)

§ rumigari/rumigare (ru-mi-gá-ri) sf rumigãri (ru-mi-gắrĭ) – (unã cu arumigari)

§ zdroamig (zdrŭá-mig) (mi) vb I zdru-migai (zdru-mi-gáĭ), zdrumigam (zdru-mi-gámŭ), zdrumigatã (zdru-mi-gá-tã), zdrumigari/zdrumigare (zdru-mi-gá-ri) – (unã cu aroamig)

§ zdrumigat (zdru-mi-gátŭ) adg zdrumigatã (zdru-mi-gá-tã), zdrumigats (zdru-mi-gátsĭ), zdrumigati/zdrumigate (zdru-mi-gá-ti) – (unã cu arumigat)

§ zdrumigari/zdru-migare (zdru-mi-gá-ri) sf zdrumigãri (zdru-mi-gắrĭ) – (unã cu arumigari)

§ roadiri/roadire (rŭá-di-ri) sf roadiri (rŭá-dirĭ) – (unã cu aroadiri)

35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

1: ambairã = (unã pravdã) intrã cu coarnili n cariva; ambuirã;
2: mi ambair = mi-alãncescu ca un bair di…;
3: ambair pãrmiti (cãstãnji) = dzãc zbor dupã zbor, isturii dupã isturii, pãrãvulsescu multi;
4: u mbair = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) tra s-u ciumulescu, s-u-ampihiur, s-u ncalic, s-nã agãchipsim;
5: ambair (unã cãrvani) = duc, neg tu frãmti, hiu cãlãuz)
{ro: înşira; împunge cu coarnele; apărea (în fruntea unui şir); povesti}
{fr: (s’)enfiler; mettre à la queue leu-leu; frapper de la corne, cosser; apparaître à la file; raconter; marcher à la tête d’un troupeau ou d’une caravane servant comme guide; raconter, coucher avec une femme (homme)}
{en: line up, string (beads); gore (with a horn); walk in the front of a line; narrate; sleep with a woman (man)}
ex: feata ambãira (tritsea pri hir) mãrdzeali; ambairã-nj lãpuda (treatsi-nj cãrlidzli tu ocljilj di lãpudã); lu-ambãirarã boilji (fig: lu mbuirarã, lj-intrarã cu coarnili); ambãirã (fig: s-alãnci ca un bair) nã cãrvani; moasha-aestã va tsã li ambairã (fig: va tsã li spunã, pãrãvulseascã tuti); muljarea aestã ambãirã multi la mortu (fig: adusi-aminti multi tu boatsitli-a ljei); shtia s-ambairã multi (fig: s-pãrãvulseascã, s-aducã aminti) aushaticlu; tsachilji a tãi ambairã ghini (fig: njergu ghini tu frãmti, suntu bunj cãlãuji); si-ambairã (fig: bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut si s-agãchipseascã, si s-ciumuleascã, si s-ampihiurã)

§ ambãirat (am-bã-i-rátŭ) adg ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirats (am-bã-i-rátsĭ), ambãirati/ambãirate (am-bã-i-rá-ti) – tsi s-aflã bãgat tu-unã aradã; (mãrdzeaua) tsi easti tricutã prit hir; ãmbãirat, mbãirat, mbãrat; arãdãpsit, arãdyisit, arãdyipsit
{ro: înşirat; împuns cu coarnele; etc.}
{fr: enfilé; frappé de la corne, cossé; etc.}
{en: lined up; gored (with a horn); etc.}
ex: peshtsãlj eara ambãirats tu cioarã

§ ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) sf ambãirãri (am-bã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ambairã tsiva; ãmbãirari, mbãirari, mbãrari; arãdãpsiri, arãdyisiri, arãdyipsiri
{ro: acţiunea de a înşira; de a împunge cu coarnele; etc.}
{fr: action de (s’)enfiler; de frapper de la corne, de cosser; etc.}
{en: action of lining up, of stringing (beads); of goring (with a horn); etc.}
ex: ambãirarea-a cumbuloyilor ãnj lo tutã dzua; avea sãltãnati tu ambãirari (nchisiri tu frãmti)

§ ãmbair (ãm-bá-irŭ) (mi) vb I ãmbãirai (ãm-bã-i-ráĭ), ãmbãiram (ãm-bã-i-rámŭ), ãmbãiratã (ãm-bã-i-rá-tã), ãmbãirari/ãmbãirare (ãm-bã-i-rá-ri) – (unã cu ambair)

§ ãmbãirat (ãm-bã-i-rátŭ) adg ãmbãiratã (ãm-bã-i-rá-tã), ãmbãirats (ãm-bã-i-rátsĭ), ãmbãirati/ãmbãirate (ãm-bã-i-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ ãmbãirari/ãmbãirare (ãm-bã-i-rá-ri) sf ãmbãirãri (ãm-bã-i-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)

§ ãmbar3 (ãm-bárŭ) (mi) vb I ãmbãrai (ãm-bã-ráĭ), ãmbãram (ãm-bã-rámŭ), ãmbãratã (ãm-bã-rá-tã), ãmbãrari/ãmbãrare (ãm-bã-rá-ri) – (unã cu ambair)

§ ãmbãrat3 (ãm-bã-rátŭ) adg ãmbãratã (ãm-bã-rá-tã), ãmbãrats (ãm-bã-rátsĭ), ãmbãrati/ãmbãrate (ãm-bã-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ ãmbãrari3/ãmbãrare (ãm-bã-rá-ri) sf ãmbãrãri (ãm-bã-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)

§ mbair (mbá-irŭ) (mi) vb I mbãirai (mbã-i-ráĭ), mbãiram (mbã-i-rámŭ), mbãiratã (mbã-i-rá-tã), mbãirari/mbãirare (mbã-i-rá-ri) – (unã cu ambair)
ex: mbãirã orli cã-lj s-arupsi lutraea; un di un nã mbãirãm (nã bãgãm tu-aradã un dupã-alantu); s-li mulgã li mbãirã (li bãgã unã dupã-alantã); mbairã (li treatsi prit hir) mãrdzealili; shtii s-li mbairã di tsã scoati troarã un cãntic; acãtsarã sã mbairã (s-yinã un dupã-alantu) gionj aleptsã; cari li bagã tu cornu cãti mbairã nãsã (fig: pãrãvulseashti); shadi shi lã mbairã
(expr: lã dzãtsi isturii) unã cãti unã; neavutlu lji mbãirã, unã cãti unã, cum sta lucrul; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã (fig: u pudidirã, u-anãpãdirã) lãcrinjli cãtrã nghios

§ mbãirat (mbã-i-rátŭ) adg mbãiratã (mbã-i-rá-tã), mbãirats (mbã-i-rátsĭ), mbãirati/mbãirate (mbã-i-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ mbãirari/mbãirare (mbã-i-rá-ri) sf mbãirãri (mbã-i-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)
ex: cu mbãirarea-a mãrdzealilor mi shintii (cu tritsearea-a mãrdzealilor prit hir nj-tricui) tutã dzua; arauã mbãirari (fig: culaguzlãchi) fatsi

§ mbãirãturã (mbã-i-rã-tú-rã) sf mbãirãturi (mbã-i-rã-túrĭ) – bãgari tu-aradã
{ro: înşirare}
{fr: enfilement; enfilade, enfilure}
{en: lining up (things, beings); stringing (beads); succession}

§ mbar3 (mbárŭ) (mi) vb I mbãrai (mbã-ráĭ), mbãram (mbã-rámŭ), mbãratã (mbã-rá-tã), mbãrari/mbãrare (mbã-rá-ri) – (unã cu ambair)
ex: shi mbarã oili-agalea (sh-li bagã-agalea oili cu-aradã unã dupã-alantã)

§ mbãrat3 (mbã-rátŭ) adg mbãratã (mbã-rá-tã), mbãrats (mbã-rátsĭ), mbãrati/mbãrate (mbã-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ mbãrari3/mbãrare (mbã-rá-ri) sf mbãrãri (mbã-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)

§ dizbair (diz-bá-irŭ) (mi) vb I dizbãirai (diz-bã-i-ráĭ), dizbãiram (diz-bã-i-rámŭ), dizbãiratã (diz-bã-i-rá-tã), dizbãirari/dizbãirare (diz-bã-i-rá-ri) – aspargu sireaua tu cari s-aflã arãdãpsiti lucri; disfac di cum eara mbãirati lucrili dit un bair; scot (disfac) hirili dit unã lãpudã (pãndzã, mãnushi, etc.); arup hirlu sh-li-alas s-easã (s-cadã) mãrdzealili (fluriili, etc.) dit unã ghiurdani; discaci perlji di la unã cusitsã; disfac hirili di la unã cioarã (funi, etc.); distrãmedz, distram, strãmedz, dizmal
{ro: deşira}
{fr: effiler, désenfiler}
{en: fray, unravel, unthread, unstring (beads)}
ex: pãndza s-dizbairã; dizbãirãm mãrdzealili; mizi s-dizbãirã di nãs

§ dizbãirat (diz-bã-i-rátŭ) adg dizbãiratã (diz-bã-i-rá-tã), dizbãirats (diz-bã-i-rátsĭ), dizbãirati/dizbãirate (diz-bã-i-rá-ti) – (lucru) tsi easti scos dit un bair; (hir) tsi easi dit unã lãpudã; (ghiurdani) dit cari ishirã mãrdzealili cã-lj s-arupsi hirlu; distrãmat, strãmat, dizmãlat
{ro: deşirat}
{fr: effilé, désenfilé}
{en: frayed, unraveled, unthreaded, unstrung (beads)}
ex: mãnush dizbãirati

§ dizbãirari/dizbãirare (diz-bã-i-rá-ri) sf dizbãirãri (diz-bã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dizbairã; distrãmari, strãmari, dizmãlari
{ro: acţiunea de a deşira; deşirare}
{fr: action d’effiler, de désenfiler}
{en: action of fraying, unraveling, unthreading, unstringing (beads)}

§ dizbãirãturã (diz-bã-i-rã-tú-rã) sf dizbãirãturi (diz-bã-i-rã-túrĭ) – lucru tsi easti dizbãirat; dizbãirari
{ro: deşirare}
{fr: défilage}
{en: unraveling, unthreading, unstringing (of beads)}

§ dizmair (diz-má-irŭ) (mi) vb I dizmãirai (diz-mã-i-ráĭ), dizmãiram (diz-mã-i-rámŭ), dizmãi-ratã (diz-mã-i-rá-tã), dizmãirari/dizmãirare (diz-mã-i-rá-ri) – (unã cu dizbair)

§ dizmãirat (diz-mã-i-rátŭ) adg dizmãiratã (diz-mã-i-rá-tã), dizmãirats (diz-mã-i-rátsĭ), dizmãirati/dizmãirate (diz-mã-i-rá-ti) – (unã cu dizbãirat)

§ dizmãirari/dizmãirare (diz-mã-i-rá-ri) sf dizmãirãri (diz-mã-i-rắrĭ) – (unã cu dizbãirari)