|
|
ciulja
ciulja (ciú-ljĭa) invar – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ageamit, ahmac, anoit, cshura, dabolja, chirut, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: naïf, sot, nigaud}
{en: naïve, fool}
ex: sh-easti dip ciulja (hazo, tivichel, glar)
ahmac
ahmac (ah-mácŭ) adg ahmacã (ah-má-cã), ahmats (ah-mátsĭ), ahmatsi/ahmatse (ah-má-tsi) – (om) lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i fapti; (om) tsi nu para-aducheashti lishor shi nu easti bun la nvitsãturã; anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost}
{fr: niais, sot}
{en: fool}
§ ahmãclichi/ahmãcliche (ah-mã-clí-chi) sf ahmãclichi (ah-mã-clíchĭ) – atsea (harea) tsi u-ari un glar di easti fãrã minti, fãrã giudicatã; lipsã di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, anoisii, chirturã, hutsami, lishurami
{ro: prostie}
{fr: niaiserie, sottise}
{en: foolishness}
ex: s-dusi cu ahmãclichea (ca un ahmac, ca un glar)
§ ahmãclã-chi/ahmãclãche (ah-mã-clắ-chi) sf ahmãclãchi (ah-mã-clắchĭ) – (unã cu ahmãclichi)
anoit
anoit (a-nó-itŭ) sm, sf, adg anoitã (a-nó-i-tã), anoits (a-nó-itsĭ), anoiti/anoite (a-nó-i-ti) – om lipsit di minti sh-fãrã giudicatã tu zbor i tu fapti; ahmac, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, nigaud, stupid}
{en: stupid, fool}
§ anoisii/anoisie (a-no-i-sí-i) sf anoisii (a-no-i-síĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, hutsami, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
argheandu
argheandu (ar-ghĭán-du) adg argheandã (ar-ghĭán-dã), argheandzã (ar-ghĭán-dzã), argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – tsi easti-adrat di-asimi; tsi ari hromã di-asimi; (fig:
1: argheandu (dzãs tri pezã) = tivichel, lishor, glar, hazo, anoit, ahmac, cshura, ciulja, dabolja, etc.; expr:
2: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: de argint, argintat}
{fr: argenté, couleur de l’argent}
{en: silvery}
ex: Stã-Mãria argheanda (di-asimi); argheandul (fig: glarlu, tivichelu) di Todi
ciuciulan
ciuciulan (cĭu-cĭu-lánŭ) sm – vedz tu ciuciuljan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuciuljanciuciuleai
ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭŭ) sm – vedz tu ciuciuljan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuciuljanciuciuljan
ciuciuljan (cĭu-cĭu-ljĭánŭ) sm ciuciulanj (cĭu-cĭu-ljĭánjĭ) – agru-pulj cunuscut trã ciuciula cu cari s-cãmãruseashti sh-cari u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciurlii, ciuciulan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai, tsitsivelj, tsitsivei, tsurtsuljan, puljlu picurar
{ro: ciocârlie}
{fr: alouette}
{en: lark}
§ ciuciulan (cĭu-cĭu-lánŭ) sm ciuciulanj (cĭu-cĭu-lánjĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: ciuciulanjlji s-muta azbuirãndalui
§ ciuciurlii/ciuciurlie (cĭu-cĭur-lí-i) sf ciuciurlii (cĭu-cĭur-líĭ) – (unã cu ciuciuljan)
§ ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭŭ) sm ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); lipsea un ciuciuleai
§ ciurleai (cĭur-leáĭŭ) sm ciurleai (cĭur-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
§ ciuleai (cĭu-leáĭŭ) sm ciuleai (cĭu-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cara s-misurarã ninga nãoarã tuts puljlji, lipsea un ciuleai
§ tsurtsuljan (tsur-tsu-ljĭánŭ) sm tsurtsuljanj (tsur-tsu-ljĭánjĭ) – (unã cu ciuciuljan)
§ tsitsivei (tsi-tsi-véĭŭ) sm tsitsivei (tsi-tsi-véĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cãntã sh-dultsilj tsitsivei
§ tsitsivelj (tsi-tsi-véljĭŭ) sm tsitsivelj (tsi-tsi-véljĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ciuciurlii/ciuciurlie
ciuciurlii/ciuciurlie (cĭu-cĭur-lí-i) sf – vedz tu ciuciuljan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuciuljanciuleai
ciuleai (cĭu-leáĭŭ) sm – vedz tu ciuciuljan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuciuljanciule
ciule (cĭu-lé) sm ciuleadz (cĭu-leádzĭ) – suldat (stratiot) nvitsat si s-alumtã tu muntsã; ciulje
{ro: soldat vânător de munte}
{fr: voltigeur (soldat spécialisé à la guerre dans les montagnes)}
{en: infantryman (specialized in mountain fighting)}
ex: trag sh-ciuleadzlji tuts tu urmã
§ ciulje (cĭu-ljĭé) sm ciuljadz (cĭu-ljĭádzĭ) – (unã cu ciule)
ex: poartã-u, gionili-a meu ciulje!
ciurleai
ciurleai (cĭur-leáĭŭ) sm – vedz tu ciuciuljan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuciuljan