|
|
ciulii/ciulie
ciulii/ciulie (cĭu-lí-i) sf ciulii (cĭu-líĭ) – hiri di per din cap, ma lundzi, tsi cad mardzinea di fatsã, pri fatsã i pri oclji; cilii, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, pirushanã, arauã, zulufi
{ro: şuviţă de păr}
{fr: mèche de cheveux}
{en: curl, lock, ringlet}
ex: lj-cãdzu ciulia (tsulufra, perlu) pri prosupã
§ cilii/cilie (ci-lí-i) sf cilii (ci-líĭ) – (unã cu ciulii)
arauã1
arauã1 (a-rá-ŭã) sf arauã (a-rá-ŭã) shi arali/arale (a-rá-li) –
1: cãrarea tsi disparti perlu din cap tra si s-ashtearnã di-unã parti sh-di-alantã;
2: perlu di pi mardzinea di fatsã a bãrbatlui sh-di piningã ureclji cari easti-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; rauã, aroauã, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, avoalã, cãrcmi, cracmi, pirushanã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: cărare ce desparte părul de pe cap; perciuni, buclă de păr}
{fr: raie dans les cheveux; côtelettes, boucle de cheveux près de l’oreille; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: a line separating the middle of the head hair; side curl, lock, ringlet, curl}
ex: unã moashi cu arauã tu loc (angucitoari: tseapa); perlu lu-avea arcat cu-unã cãrari tu mesi; ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushani; cu arali sh-cu pirushani; featã, arauli chiptinati curi li-adar aesti pri-inati?; tsintsi flurii tsi li da tuts di barbã icã di arauã; nipotlu-ali babi, cu lundzi arauã
§ rauã1 (rá-ŭã) sf rali/rale (rá-li) – (unã cu arauã1)
§ aroauã1 (a-rŭá-ŭã) sf aroauã (a-rŭá-ŭã) shi aroali/aroale (a-rŭá-li) – (unã cu arauã1)
avoalã
avoalã (a-vŭá-lã) sf avoali/avoale (a-vŭá-li) – ciulii di per arushtsãtã sh-anvãrtitã ca neali; neali di per; cãrcmi, cracmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: bouclă (păr)}
{fr: boucle (cheveux)}
{en: curl, ringlet, lock (hair)}
ex: cu perlu neali, avoali
bufcã
bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu bufcã
cãrshelj1
cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili
§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili
§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu
§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}
cãtsãros
cãtsãros (cã-tsã-rósŭ) adg cãtsãroasã (cã-tsã-rŭá-sã), cãtsãrosh (cã-tsã-róshĭ), cãtsãroasi/cãtsãroase (cã-tsã-rŭá-si) – (ciulii di per) tsi easti shutsãtã (ncãrshiljatã) dipli-dipli; zgur, cãrshiljat, ãncãrshiljat
{ro: creţ, buclat}
{fr: crêpe, crêpelu; frisé, bouclé}
{en: (hair) crimped, curly, frizzy}
ex: ficiorlu ari perlji cãtsãrosh (ncãrshiljats, zguri)
§ cãtsãroanji/cãtsãroanje (cã-tsã-rŭá-nji) sf cãtsãroanji/cãtsãroanje (cã-tsã-rŭá-nji) – pitã adratã cu multi peturi, ghini coaptã tu cireap, cu peturlu di pisuprã sufrusit (cãtsãros), shutsãt dipli-dipli; pitã
{ro: plăcintă cu foi multe şi bine rumenite, încreţită la suprafaţă}
{fr: galette feuilletée et bien cuite}
{en: Aromanian pita-pie made of many leaves, with the top one being flaky and curly}
cilii/cilie
cilii/cilie (ci-lí-i) sf – vedz tu ciulii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuliiciufulescu
ciufulescu (cĭu-fu-lés-cu) (mi) vb IV ciufulii (cĭu-fu-líĭ), ciufu-leam (cĭu-fu-leámŭ), ciufulitã (cĭu-fu-lí-tã), ciufuliri/ciufulire (cĭu-fu-lí-ri) – (hirili di mpãlteari, hirili di per din cap, etc.) li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu, di s-fac greu trã discãceari; ncãrshi-ljedz, ncãrshilj, cãrshiljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz
{ro: (se) încâlci, încurca}
{fr: (s’)emmêler}
{en: (en)tangle, get into a (en)tangle}
ex: tsã si ciufuli perlu; nu-nj ciufulea cusitsa
§ ciufulit (cĭu-fu-lítŭ) adg ciufulitã (cĭu-fu-lí-tã), ciufulits (cĭu-fu-lítsĭ), ciufuli-ti/ciufulite (cĭu-fu-lí-ti) – (hiri) tsi suntu amisticati ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; (om) tsi ari perlu ncãrshiljat; ciuf, ncãrshiljat, cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros
{ro: încâlcit}
{fr: emmêlé}
{en: (en)tangled}
§ ciufuliri/ciufulire (cĭu-fu-lí-ri) sf ciufuliri (cĭu-fu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncãrshiljadzã hirili (perlji, lucrili); ncãrshiljari, cãrshiljari, ncãrciljari, cãrciljari
{ro: acţiunea de a (se) încâlci, de a (se) încurca; încâlcire, încurcare}
{fr: action de (s’)emmêler}
{en: action of (en)tangling, of getting into a (en)tangle}
§ ciuf (cĭúfŭ) adg ciufã (cĭú-fã), ciuhi (cĭúhĭ), ciufi/ciufe (cĭú-fi) – (lucru) tsi easti ciufulit; ciufulit, mintit, ncãrshiljat, cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros
{ro: încâlcit}
{fr: emmêlé}
{en: (en)tangled}
ex: perlu nj-si featsi ciuf (ciufulit, ncãrshiljat)
ciulescu1
ciulescu1 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – nji mprustedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag ureaclja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi sã zburashti; aduchescu, bag oarã tsi s-fatsi deavãrliga; nciulescu;
(expr: ciulescu di diparti = avdu, aduchescu, ascultu cu cãshtigã; intru tu shubei)
{ro: ciuli (urechile), asculta, simţi}
{fr: chauvir (des oreilles), écouter, sentir}
{en: prick up (one’s ear); listen, feel}
ex: ciulii unãoarã urecljili, ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdã; sh-bãgã ureaclja, ciuleashti (ascultã); calu ciuli (anãltsã, teasi) urecljili; sta isih sh-ciuleashti di diparti
(expr: ascultã cu cãshtigã, avdi, aducheashti); sh-bãgã ureaclja tu loc sh-ciuleashti; cãndu ciuli (aduchi) cã s-aproachi oara s-creapã tufechea; s-ciulim (s-bãgãm oarã, s-aduchim) cum s-ascãlnã inima tu plãtari; ciulea (ascultã) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascultã)
§ ciulit1 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuliti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (om, pravdã) tsi easti cu ureaclja anãltsatã, teasã; (zborlu) tsi lu-ari avdzãtã (ascultatã) cariva; tsi ari aduchitã, bãgatã oarã un lucru; nciulit
{ro: ciulit (urechile), ascultat, simţit}
{fr: chauvi (des oreilles), écouté, senti}
{en: who has pricked up (his ear); listened, felt}
ex: asculta cu urecljili ciuliti
§ ciuliri1/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciuleashti ureaclja (s-ciuleashti tsiva); nciuliri
{ro: acţiunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a simţi}
{fr: action de chauvir (des oreilles), d’écouter, de sentir}
{en: action of pricking up (one’s ear); of listening, of feeling}
§ ciul1 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits, cip
{ro: (cal, oaie) cu urechi mici}
{fr: (cheval, mouton) qui a des petites oreilles}
ciulescu2
ciulescu2 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – lj-talj lumãchili-a unui arburi; nciulescu, cãlãrsescu, scrishtescu, scrãshtescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frãngu, astingu di bãteari; lj-dau un shcop sãnãtos; lj-umplu sãmarlu (chealea) di bãteari; lj-frãngu oasili di bãteari; pãlescu; zãpãlescu; etc.; (ii) fur, spãstrescu, ciun, agudescu, ciuplescu, etc.; (iii) fug, cãpsãlsescu, li deapin, li spãstrescu, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.)
{ro: tăia ramuri, elaga (un arbore)}
{fr: émonder, élaguer, couper les branches d’un arbre}
{en: prune, trim, branch (a tree)}
ex: ciulim faglu (lj-tãljem alumãchili, l-cãlãrsim); n-avea ciulitã di bãteari (fig: n-avea datã un shcop bun); vimtul aratsi nã ciulea (fig: pãlea, zãpãlea) urecljili; nã dusim s-ciulim (fig: s-furãm, si spãstrim) vãrnã stearpã; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fãrã s-mi-aducheascã nitsi cãnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulitã (fig: avea vdzitã, li-avea cãlitã)
§ ciulit2 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuli-ti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (arburi) tsi-lj s-ari tãljatã alumãchili; nciulit, cãlãrsit, scrishtit, scrãshtit
{ro: cu ramurile tăiate, elagat}
{fr: émondé, élagué, avec les branches coupées}
{en: pruned, trimmed, branched (a tree)}
§ ciuliri2/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuleashti un arburi; nciuliri, cãlãrsiri, scrishtiri, scrãshtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramuri, de a elaga (un arbore)}
{fr: action d’émonder, d’élaguer, de couper les branches d’un arbre}
{en: action of pruning, of trimming, of branching (a tree)}
§ ciul2 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (pom, arburi) tsi nu-ari alumãchi; (pom, arburi) cu alumãchili tãljati)
{ro: (arbore) fără ramuri}
{fr: (arbre) sans branches}
{en: (tree) without branches}
ex: arburi ciul (fãrã alumãchi)
§ nciulescu2 (ncĭu-lés-cu) (mi) vb IV nciulii (ncĭu-líĭ), nciuleam (ncĭu-leámŭ), nciulitã (ncĭu-lí-tã), nciuliri/nciulire (ncĭu-lí-ri) – (unã cu ciulescu2)
cracmi/cracme
cracmi/cracme (crác-mi) sf pl – perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji, arushutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), arushutsãti sh-anvãrtiti ca neali; cãrcmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, ciulii, cilii
{ro: perciuni, zuluf, buclă de păr}
{fr: cheveux qui pendent sur les joues; boucle de cheveux}
{en: side curl, lock, ringlet}
ex: sh-featsi cracmi (tsulufri)
§ cãrc-mi/cãrcme (cãrc-mi) sf pl – ciulii di per arushtsãti sh-anvãrtiti ca neali; neali di per; avoali, cracmi, tsulufri, tsãlufri, tsãrufli, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: boucle (păr)}
{fr: boucles (cheveux)}
{en: curls, ringlets, locks (hair)}
ex: featsi perlu cãrcmi (ca nealili)