|
|
ciule
RO:soldat vânător … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31915>2014-05-14 22:31:02.915986 »
ciuleai
ciuleai (cĭu-leáĭŭ) sm – vedz tu ciuciuljan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuciuljanciulechi/ciuleche
ciulechi/ciuleche (cĭu-lé-chi) sf – vedz tu cilechi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cilechiciule
ciule (cĭu-lé) sm ciuleadz (cĭu-leádzĭ) – suldat (stratiot) nvitsat si s-alumtã tu muntsã; ciulje
{ro: soldat vânător de munte}
{fr: voltigeur (soldat spécialisé à la guerre dans les montagnes)}
{en: infantryman (specialized in mountain fighting)}
ex: trag sh-ciuleadzlji tuts tu urmã
§ ciulje (cĭu-ljĭé) sm ciuljadz (cĭu-ljĭádzĭ) – (unã cu ciule)
ex: poartã-u, gionili-a meu ciulje!
ciulengã
ciulengã (cĭu-lén-gã) sf – vedz tu ciulicã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciulicãciulescu1
ciulescu1 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – nji mprustedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag ureaclja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi sã zburashti; aduchescu, bag oarã tsi s-fatsi deavãrliga; nciulescu;
(expr: ciulescu di diparti = avdu, aduchescu, ascultu cu cãshtigã; intru tu shubei)
{ro: ciuli (urechile), asculta, simţi}
{fr: chauvir (des oreilles), écouter, sentir}
{en: prick up (one’s ear); listen, feel}
ex: ciulii unãoarã urecljili, ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdã; sh-bãgã ureaclja, ciuleashti (ascultã); calu ciuli (anãltsã, teasi) urecljili; sta isih sh-ciuleashti di diparti
(expr: ascultã cu cãshtigã, avdi, aducheashti); sh-bãgã ureaclja tu loc sh-ciuleashti; cãndu ciuli (aduchi) cã s-aproachi oara s-creapã tufechea; s-ciulim (s-bãgãm oarã, s-aduchim) cum s-ascãlnã inima tu plãtari; ciulea (ascultã) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascultã)
§ ciulit1 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuliti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (om, pravdã) tsi easti cu ureaclja anãltsatã, teasã; (zborlu) tsi lu-ari avdzãtã (ascultatã) cariva; tsi ari aduchitã, bãgatã oarã un lucru; nciulit
{ro: ciulit (urechile), ascultat, simţit}
{fr: chauvi (des oreilles), écouté, senti}
{en: who has pricked up (his ear); listened, felt}
ex: asculta cu urecljili ciuliti
§ ciuliri1/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciuleashti ureaclja (s-ciuleashti tsiva); nciuliri
{ro: acţiunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a simţi}
{fr: action de chauvir (des oreilles), d’écouter, de sentir}
{en: action of pricking up (one’s ear); of listening, of feeling}
§ ciul1 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits, cip
ciulescu2
ciulescu2 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – lj-talj lumãchili-a unui arburi; nciulescu, cãlãrsescu, scrishtescu, scrãshtescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frãngu, astingu di bãteari; lj-dau un shcop sãnãtos; lj-umplu sãmarlu (chealea) di bãteari; lj-frãngu oasili di bãteari; pãlescu; zãpãlescu; etc.; (ii) fur, spãstrescu, ciun, agudescu, ciuplescu, etc.; (iii) fug, cãpsãlsescu, li deapin, li spãstrescu, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.)
{ro: tăia ramuri, elaga (un arbore)}
{fr: émonder, élaguer, couper les branches d’un arbre}
{en: prune, trim, branch (a tree)}
ex: ciulim faglu (lj-tãljem alumãchili, l-cãlãrsim); n-avea ciulitã di bãteari (fig: n-avea datã un shcop bun); vimtul aratsi nã ciulea (fig: pãlea, zãpãlea) urecljili; nã dusim s-ciulim (fig: s-furãm, si spãstrim) vãrnã stearpã; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fãrã s-mi-aducheascã nitsi cãnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulitã (fig: avea vdzitã, li-avea cãlitã)
§ ciulit2 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuli-ti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (arburi) tsi-lj s-ari tãljatã alumãchili; nciulit, cãlãrsit, scrishtit, scrãshtit
{ro: cu ramurile tăiate, elagat}
{fr: émondé, élagué, avec les branches coupées}
{en: pruned, trimmed, branched (a tree)}
§ ciuliri2/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuleashti un arburi; nciuliri, cãlãrsiri, scrishtiri, scrãshtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramuri, de a elaga (un arbore)}
{fr: action d’émonder, d’élaguer, de couper les branches d’un arbre}
{en: action of pruning, of trimming, of branching (a tree)}
§ ciul2 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (pom, arburi) tsi nu-ari alumãchi; (pom, arburi) cu alumãchili tãljati)
{ro: (arbore) fără ramuri}
{fr: (arbre) sans branches}
angan
angan (an-gánŭ) vb I angãnai (an-gã-náĭ), angãnam (an-gã-námŭ), angãnatã (an-gã-ná-tã), angãnari/angãnare (an-gã-ná-ri) – cljem (grescu) s-yinã cãtrã mini (ma multu cãnjlji, oili, caljlji, etc.); cljem, acljem, grescu, etc.;
(expr:
1: u-anganã cãtsaua = (i) fudzi, “ca picurarlu tsi sh-cljamã cãtsaua sh-u lja cu el ninti ca s-fugã”; (ii) moari;
2: lj-angãnã unã! = lj-deadi, lj-plãscãni unã)
{ro: chema (animale)}
{fr: appeler (un animal}
{en: call (animal)}
ex: angãnats cãnjlji (cljimats, grits a cãnjlor); angãnãm caljlji s-lã dãm ordzu; angãnats oili (cljimats oili s-yinã) la sãrinji; anganã puljlji; dupã tsi lj-angãnã (lj-cljimã “cãnjlji”) ningã nãs; nu mi-anganã (nu mi-acljamã s-yin la el) vãrnu; u-angãnã cãtrã-aclo cãtsaua
(expr: fudzi, nchisi, trapsi cãtrã-aclo); tuts s-u-anganã
(expr: s-fugã, s-u cãrtsãneascã) cãtrã iu s-poatã; nã scria s-angãnãm cãt cama ntroarã cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt cama-agonja); anganã-u di-aoa
(expr: fudz, ciulea-u di-aoa); angãnã cãtsaua
(expr: fudzi di-aoa; icã muri); picurarlu u-avea angãnatã cãtsaua
(expr: avea vgatã, s-avea afãnsitã)
§ angãnat (an-gã-nátŭ) adg angãnatã (an-gã-ná-tã), angãnats (an-gã-nátsĭ), angãnati/angãnate (an-gã-ná-ti) – (cãnili, calu, etc.) cari easti-acljimat; cljimat, acljimat, grit, etc.
{ro: animal chemat}
{fr: animal qui est appelé}
{en: called animal}
§ angãnari/angãnare (an-gã-ná-ri) sf angãnãri (an-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cãnili, calu, etc.) easti-angãnat; cljimari, acljimari, griri, etc.
{ro: acţiunea de a chema animale}
{fr: action d’appeler un animal}
{en: action of calling an animal}
ex: angãnarea a caljlor
anvãlescu
anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani
§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)
§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã
§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)
anvãrtescu
anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari
§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã
§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}
artsivurtsi1/artsivurtse
artsivurtsi1/artsivurtse (ar-tsi-vúr-tsi) sf pl – soi di bureati (ciu-pernicã) tsi s-mãcã;
(expr: mãc artsivurtsi = tsãn preasinj)
{ro: zbârciog, ciuciulete, specie de ciupercă comestibilă}
{fr: sorte de bolet comestible, morille succulente}
{en: boletus, species of edible mushroom}
ex: adunats artsivurtsi; stãmãna aestã mãcãm artsivurtsi
(expr: tsãnem preasinj)
arup1
arup1 (a-rúpŭ) vb III shi II arupshu (a-rúp-shĭu), arupeam (a-ru-peámŭ), aruptã (a-rúp-tã), arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) shi aru-peari/arupeare (a-ru-peá-ri) – l-fac (l-frãngu un lucru tsi easti ntreg) tu doauã i ma multi cumãts; lu scad (l-fac ma njic) di cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig:
1: arupi = s-vearsã cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anãpãdeashti, etc.; expr:
2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u cãlescu, li ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.;
3: mi-arupi plãngul (arãslu) = nchisescu, acats s-plãngu (s-arãd);
4: mi-arup di plãndzeari (arãdeari, lucrari, curmari, etc.) = plãngu (arãd, lucredz, etc.) multu di multu;
5: nj-arupi urecljili = mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
6: arup loclu di minciunj = spun multi minciunj, minciunj mãri)
{ro: rupe, izbucni, sfâşia}
{fr: rompre, déchirer, réduire, briser}
{en: break, tear, reduce}
ex: lã s-arupsirã (si disicarã) stranjili; arupshu cartea; arupi unã cireashi; arupshu un cãlãrush di-auã; dupã tsi-arupsirã corghilj chealea; fãsh, fãsh lu-arupsirã (l-featsirã cumãts); lu-arupsirã (l-featsirã cumãts, l-mãcarã) luchilji; eara s-mi-arupã cãnjlji; si sãrglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arupã; un parã s-nu nj-arupets (s-nu-nj scãdets tinjia); mizi lj-arupsim (scãdzum tinjia) cãti dzatsi pãradz la ucã; vãzea apili di ts-arupea urecljili
(expr: di ti asurdza); yin niori, furtunã-arupi (fig: s-vearsã); arupsi (fig: anãpãdi, s-hiumusi) un arãu alãcit; nãsh minduea s-arupã (fig: s-facã iurusi, s-hiumuseascã) dzeana nsus; arupsim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nãsh; lo cartea shi sh-u-arupsi cu nãsã
(expr: fudzi cu nãsã); cãnjlji s-arupea di-alãtrari
(expr: alãtra multu di multu, s-dinjica di-alãtrari); tut vrea s-ti-arupã (s-ti curmã) njila; sh-u-arupsi
(expr: fudzi) Araplu di-aclotsi; fudz sh-arupits-u
(expr: cãlea-li, anganã-u cãtsaua) di-atsia; sh-arupsi azã gusha
(expr: li ciuli, sh-lo zverca)
§ aruptu1 (a-rúp-tu) adg aruptã (a-rúp-tã), aruptsã (a-rúp-tsã), arupti/arupte (a-rúp-ti) – tsi easti faptu (frãmtu) tu dauã i ma multi cumãts; ruptu;
(expr:
1: aruptu (ca bunãoarã, di foami, di-aveari, etc.) = multu (ca bunãoarã, agiun, avut, etc.);
bachi/bache
bachi/bache (bá-chi) sf pl(?) – shcop suptsãri sh-lungu ca di-unã palmã, pilichisit la dauãli capiti, cu cari s-agioacã ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu u-agudescu prota bachea tu-un capit tra s-u facã s-ansarã di pi loc tu vimtu shi, deapoea, s-u agudeascã dit vimtu, tra s-u aminã alargu); stingãli, shcljendzã, shcljandzã, shcljengi, shcljenzã, sclenciu, ciulicã, ciulengã, cilecã
{ro: ţurcă}
{fr: bâtonnet employé dans un jeu d’enfants}
{en: small stick of wood in a children’s game (tip-cat)}
bizgulescu
bizgulescu (biz-gu-lés-cu) vb IV bizgulii (biz-gu-líĭ), bizguleam (biz-gu-leámŭ), bizgulitã (biz-gu-lí-tã), bizguliri/bizgulire (biz-gu-lí-ri) – fug peascumta tra s-nu mi veadã, s-nu mi avdã, sh-fãrã s-mi-aducheascã lumea; li-aspel, li ciulescu, li shpirtuescu, li cãlescu
{ro: tuli}
{fr: fuire à la dérobée, déguerpir}
{en: leave furtively}
ex: u bizguli (li cãli) ditu-ascheri; u-avea bizgulitã (fudzitã peascumta) din hoarã; bizgulea-u (cãlea-u) tini pãnã easti nica chiro; cãndu-ashi, cãndu-ashi, u bizguli
§ bizgulit (biz-gu-lítŭ) adg bizgulitã (biz-gu-lí-tã), bizgulits (biz-gu-lítsĭ), bizguliti/bizgulite (biz-gu-lí-ti) – cari li-ari cãlitã (shirpuitã, ciulitã, etc.) peascumta, fãrã ca s-lu-aducheascã vãrnu
{ro: tulit}
{fr: fui à la dérobée, déguerpi}
{en: left furtively}
§ bizguliri/bizgulire (biz-gu-lí-ri) sf bizguliri (bizu-lírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi li cãleashti (ciuleashti, shpirtueashti) peascumta
{ro: acţiunea de a o tuli; tulire}
{fr: action de fuir à la dérobée (de déguerpir)}
{en: action of leaving furtively}
§ bizgulea (biz-gú-lea) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa
{ro: pe furiş}
{fr: furtivement}
{en: furtively}
ex: u lo bizgulea; alipidã muntili bizgulea (peascumta, fãrã s-dzãcã a vãrnui)
buric
buric (bu-rícŭ) sn buricuri (bu-rí-curĭ) –
1: urma (semnul) tsi-armãni pri pãntica-a omlui (tu mesi, nãinti shi nsus), dupã tsi-lj si talji matslu-a natlui (ta si s-dispartã di dadã-sa), tu oara tsi s-amintã; mãrdzeaua-a buriclui (di la buric); bãric, bric;
2: partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: buriclu (di pãduri, di cireap, etc.) = mesea (di pãduri, di cireap, etc.); expr:
2: nji s-alichi buriclu (di vreari) = am mari mirachi; cãdzui tu multã vreari; (feata) u-am tu mari vreari;
3: nji s-alichi buriclu (ti-un lucru) = am mari mirachi shi voi s-lu-am (un lucru);
4: nji s-alichi buriclu (di foami) = nj-easti multã foami, hiu lishinat di foami;
5: nj-fudzi buriclu (di fricã) = lãhtãrsescu;
6: nj-fudzi buriclu (di agnos) = nji si fatsi greatsã; nj-yini s-versu;
7: nj-adun buriclu = isihãsescu;
8: buriclu-nj si bagã mpadi = nj-easti multu di multu njilã;
9: easti cu buriclu la gurã = easti greauã, easti cu sartsinã, ashteaptã njic;
10: mi doari buriclu; mi mushcã buriclu = (i) mi doari pãntica; (ii) cãdzui tu mari vreari)
{ro: buric; burtă}
{fr: nombril; ventre}
{en: navel; belly}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; buriclu a ficiuriclui; babã s-cljamã atsea cari talji buriclu a natslor; ti mushcã buriclu
(expr: ti doari pãntica di multã mãcari tsi-ai faptã); u vidzu feata shi-lj s-alichi buriclu (shi-lj cãdzu tu mari vreari); di fricã, nj-fudzi buriclu
(expr: mi-acãtsã lãhtara); lj-ari fudzitã buriclu
(expr: lj-s-ari faptã multã greatsã); him tu buriclu (fig: mesea) a earnãljei; agiumsi tu buriclu (fig: tu mesea) di pãduri; pitrumsi pãn tu buriclu (fig: tu mesea) a pãduriljei; u-arucã pãnã tu buriclu (fig: tu mesea) di cireap; tu buriclu a dunjailjei
(expr: sh-tu mesea-a lumiljei, a loclui, tu guvã di sharpi) s-ti-ascundeari va-nj ti aflu; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi
(expr: trã mini nj-easti multu ma multu njilã)
§ bãric (bã-rícŭ) sn bãricuri (bã-rí-curĭ) – (unã cu buric)
§ bric (brícŭ) sn bricuri (brí-curĭ) – (unã cu buric)
cãciulã
cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)
§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)
§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã
cãciuuã
cãciuuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cãciuã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã