DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciungu

ciungu (cĭún-gu) adg ciungã (cĭún-gã), ciundzi (cĭún-dzi), ciun-dzi/ciundze (cĭún-dzi) – (omlu) tsi nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); (fig: ciungu = pravdã tsi ari mash un cornu); ciulac, cuciub, shbut, sãcat/sicat (di-unã mãnã, ntreagã i unã parti), etc.
{ro: ciung (om), animal cu un singur corn}
{fr: manchot, estropié, (homme) qui n’a qu’une main, (animal) qui n’a qu’une corne}
{en: one-armed (man), one-horn (animal)}
ex: am nã caprã ciungã (cu-un cornu); frati-nju easti ciungu (cu-unã mãnã)

§ ciulac (cĭu-lácŭ) adg ciulacã (cĭu-lá-cã), ciulats (cĭu-látsĭ), ciulatsi/ciulatse (cĭu-lá-tsi) – (unã cu ciungu)
ex: vrei ciulac (ciungu) s-mi facã?; easti ciulac di un dzeadzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuciub2

cuciub2 (cú-cĭubŭ) adg cuciubã (cú-cĭu-bã), cuciughi (cú-cĭughĭ), cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) – tsi nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); ciungu, ciulac, shbut, sãcat, sicat (di-unã mãnã), etc.
{ro: ciung}
{fr: manchot, estropié}
{en: one-armed, crippled}
ex: armasi cuciub (ciungu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãcat

sãcat (sã-cátŭ) adg sãcatã (sã-cá-tã), sãcats (sã-cátsĭ), sãcati/sãcate (sã-cá-ti) – tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc. (un i dauãli, ntreg i unã parti); sicat, ciungu, ciulac, cuciub, shbut, olug, ulog, ncãrãgat, cãrãgat, dãmlusit, chicutat, etc.
{ro: infirm, ciung, olog}
{fr: estropié, infirme}
{en: crippled, invalid, one-armed}
ex: easti sãcat di mãnã; easti sãcat di-un cicior; armasi sãcat di cãndu-l pliguirã la mãnã; tsi u-adrash ashi sãcatã?

§ sãcãtipsescu (sã-cã-tip-sés-cu) (mi) vb IV sãcãtipsii (sã-cã-tip-síĭ), sãcãtipseam (sã-cã-tip-seámŭ), sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) – cu-atseali tsi-adar, armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat; nsãcãtedz, dãmlusescu, uludzescu, cãrag, ncãrag; (fig: sãcãtipsescu (un lucru) = l-fac un lucru s-aibã un mãhãnã, aspargu un lucru)
{ro: schilodi, mutila}
{fr: estropier, rendre infirme}
{en: cripple, maim, mutilate}
ex: l-sãcãtipsii stranjlu (fig: lu-asparshu)

§ sãcãtipsit (sã-cã-tip-sítŭ) adg sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsits (sã-cã-tip-sítsĭ), sãcãtipsiti/sãcãtipsite (sã-cã-tip-sí-ti) – tsi easti faptu s-armãnã sãcat; tsi ari armasã cu-unã cusuri; nsãcãtat, dãmlusit, uludzit, cãrãgat, ncãrãgat
{ro: schilodit, mutilat}
{fr: estropié, rendu infirme}
{en: crippled, maimed, mutilated}

§ sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) sf sãcãtipsiri (sã-cã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãcãtipsit; nsãcãtari, dãmlusiri, uludziri, cãrãgari, ncãrãgari
{ro: acţiunea de a schilodi, de a mutila; schilodire, mutilare}
{fr: action d’estropier, de rendre infirme}
{en: action of crippling, of maiming, of mutilating}

§ sãcãtlichi/sãcãtliche (sã-cãt-lí-chi) sf sãcãtlichi (sã-cãt-líchĭ) – harea (cusurea, catmerea) tsi u-ari omlu sãcat; atsea (bãteari multã, tãljari di mãnã i cicior, etc.) tsi-lj si fatsi a unui tra s-armãnã sãcat; sãcãtlãchi, cusuri, catmeri, mãhãnã, mãrdai, smãrdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shbut

shbut (shbútŭ) adg shbutã (shbú-tã), shbuts (shbútsĭ) shbu-ti/shbute (shbú-ti) – tsi easti sãcat sh-di-aradã nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); ciungu, ciulac, shbut, sãcat, sicat di-unã mãnã; etc.
{ro: ciung}
{fr: manchot, estropié}
{en: one-armed, crippled}
ex: sã-lj creascã mãna-atsea shbuta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã