|
|
ciuflichi/ciufliche
ciuflichi/ciufliche (cĭu-flí-chi) sf ciuflichi (cĭu-flíchĭ) – avearea tsi u ari un om, cu loc mari, cu multi agri tsi li lucreadzã, cu casã shi prãvdzã, etc.; ciflichi
{ro: moşie}
{fr: ferme}
{en: farm}
ex: sh-chiru ciuflichea; easti om cu ciuflichi mari
§ ciflichi/cifliche (ci-flí-chi) sf ciflichi (ci-flíchĭ) – (unã cu ciuflichi)
ex: acumpãrã ciflichi ti doilji ficiori
§ ciuflicar (cĭu-fli-cárŭ) sf ciuflicari (cĭu-fli-cárĭ) – om avut tsi ari unã ciuflichi; cifleacci
{ro: moşier}
{fr: fermier}
{en: farmer}
§ cifleacci (ci-fleac-cí) sm cifleacceadz (ci-fleac-cĭádzĭ) – (unã cu ciuflicar)
§ cifci (cif-cí) sm cifceadz (cif-cĭádzĭ) – huryeat tsi lucreadzã (ca un sclav) agrili dit loclu-a unui ciuflicar
{ro: clăcaş de moşie câmpenească}
{fr: paysan laboureur corvéable}
{en: farm worker}
ex: aclo sh-eara un lai cifci (lucrãtor)
bashnã
bashnã (básh-nã) sf bãshnji (bắsh-nji) – njicã cumatã di loc (mulchi, aveari); parti njicã dit unã ciuflichi; bashtinã
{ro: mică proprietate de pământ}
{fr: petite propriété; bande de terre}
{en: small land property}
§ bashtinã (básh-ti-nã) sf bãshtinji (bắsh-tinji) – (unã cu bashnã)
bei
bei (béĭŭ shi béĭ) sm bei (béĭ) shi beeanj (bé-ĭanjĭ) – caplu-a unui cãsãbã i nai dit veaclja vãsilii nturtseascã; om tsi tsãni unã tesi analtã tu chivernisea nturtseascã (pãshe, mutesarif, vali, chivirnit, etc.); om di mari simasii sh-tinjii; om avut cu ciuflichi dit Turchii; domnu
{ro: bei, guvernator, moşier}
{fr: bey, gouverneur; fermier}
{en: bey, governor, farmer}
ex: rigeai-ts fac, o, more, bei; easti bei mari, Ali-bei
§ beu (béŭ) sm bei (béĭ) shi beeanj (bé-ĭanjĭ) – (unã cu bei)
ex: a tãu, o, beo, nu-i; gioacã beulu, neulu, tu livãdzli verdzã
§ beg (bégŭ) sm pl(?) – (unã cu bei)
§ begã (bé-gã) sm pl(?) – (unã cu bei)
§ bioanji/bioanje (bi-ŭá-nji) sf bioanji/bioanje (bi-ŭá-nji) – muljarea-a unui bei; muljari avutã, arhundoanji; biinã
{ro: nevasta unui bei}
{fr: femme, épouse d’un bey}
{en: wife of a bey}
ex: stai teasã ca bioanji (nveastã di beu)
§ biinã (bi-í-nã) sf biini/biine (bi-í-ni) – (unã cu bioanji)
ex: bãna, ca pãshoanji sh-ca biinã
§ beica (béĭ-ca) adv – tsi ari s-facã cu un bei; tsi s-poartã ca un bei; tsi dutsi unã banã ca di bei; ca di beu; biashti, dumneashti, pãshileashti
{ro: boiereşte}
{fr: à la manière d’un bey}
{en: as done by a bey}
ex: treatsi beica (dumneashti, pãshileashti)
§ biashti/biashte (bi-ĭásh-ti) adv – (unã cu beica)
ex: bãnãm biashti (ca un bei)
§ beilichi/bei-liche (beĭ-lí-chi) sf beilichi (beĭ-líchĭ) – tesea di bei; banã di bei; dumnilji, bihulichi
{ro: boierie}
{fr: seigneurie}
{en: seigniory}
cifci
cifci (cif-cí) sm – vedz tu ciuflichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflichicifleacci
cifleacci (ci-fleac-cí) sm – vedz tu ciuflichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflichiciflichi/cifliche
ciflichi/cifliche (ci-flí-chi) sf – vedz tu ciuflichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflichicilibi
cilibi (ci-li-bí) sm, adg (mash masculin) cilibadz (ci-li-bádzĭ) –
1: (om, dit chirolu veclju) tsi fãtsea parti dit peturlu di nai ma nsus a oaminjlor dit un crat, tsi avea ciuflichi sh-averi mãri, sh-multi ori eara shi soi cu vãsiljelu a cratlui;
2: (om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibar, chibarcu
{ro: nobil, distins}
{fr: noble, seigneur, gentilhomme}
{en: noble, nobleman, distinguished man}
ex: corbul cilibi!
§ celepiu (cĭe-le-píŭ) sm celepii (cĭe-le-píĭ) – (unã cu cilibi)
ciuflicar
ciuflicar (cĭu-fli-cárŭ) sf – vedz tu ciuflichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflichidomnu
domnu (dóm-nu) sm, sf doamnã (dŭám-nã), domnji (dóm-nji), doamni/doamne (dŭám-ni) –
1: Dumnidzãlu, lugursit tu pistea-a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi;
2: om avut tsi ari mãri ciuflichi iu lucreadzã multã dunjai; om mari (cu mari puteari) tsi lucreadzã ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicuchira) a casãljei; bãrbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chihãe, pãshe, vali, etc.
3: atsel trã cari lucreadzã cariva (di-aradã ta si sh-amintã pãnea); afindico, afendu, nicuchir, chihãe; (fig:
1: domnu = turcu; expr:
2: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
3: ocljul a domnului = cãshtiga, ngãtanlu cu cari domnul l-mutreashti un lucru di-a lui;
4: tsãni-lj cioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: Dumnezeu; domn; stăpân}
{fr: Dieu; seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre}
{en: God; lordship, my lord, sir; master, boss}
ex: las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; lucreadzã ca-argat sh-bãneadzã ca domnu; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om!; tatã-tu domnu sh-tini necã om; Doamne, tsi nu-l ari (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; afirea-mi, Doamne (Dumnidzale), di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã; pondi suntu xeanili, bati Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia nã ncljinãm tuts adzã; Dumljartã-lj (prishcurtari a zborlui “Doamne, Dumnidzale, ljartã-lj) tuti amãrtiili; Doamna, Stã-Mãria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, doamnã, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihãe)!; s-lj-aflu vãrnu domnu (afindico); cum lu nvitsã doamnã-sa (muljarea afindico); mi bãgai la domnu (afindico); domnu-su (afindicolu-a lui) lj-acumpãrã ti Crãciun stranji nali; nj-ti primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts-yini arãdeari; hoara-aestã u-asparsirã domnjilj (fig: turtsãlj); a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ocljul a domnului
(expr: ngãtanlu cu cari domnul li mutreashti oili) u ngrashi tutiputa
§ dumnami/dumname (dum-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj avuts, di oaminj mãri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di turtsã)
farmã
farmã (fár-mã) sf farmi/farme (fár-mi) – nicuchirata mari tsi u-ari un om, cu cãsi sh-ahuri, cu agri (tra s-creascã yiptu, zãrzãvãts i earbã) icã cu multi prãvdzã (criscuti ti lapti i carni), icã cu multsã pulj i gãljinj (ti oauã sh-carni), etc.; ciuflichi
{ro: fermă, moşie}
{fr: ferme, domaine}
{en: farm}
logotet
logotet (lo-gho-thétŭ) sm logotets (lo-gho-thétsĭ) – omlu tsi chivirniseashti unã ciuflichi (di-aradã, trã nicuchirlu-a ciuflichiljei)
{ro: logofăt}
{fr: logothète}
{en: (farm) administrator}