DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciuflecã

ciuflecã (cĭu-flé-cã) invar – zbor tsi s-aflã tu zburãrea: “mi-adrai ciuflecã”, tsi ari noima: “mãcai i biui multu, mi sãturai, mi fãnãtii, nj-umplui pãntica, mi-adrai tsai, mi pristãnisii, etc.”; pãnticã para-mplinã; ciufleacã
{ro: burtă burduf de mâncare}
{fr: rassassié, trop mangé}
{en: stuffed up, fully satisfied with food}
ex: mi-adrai ciuflecã (nj-umplui pãntica) asearã la tsinã

§ ciufleacã (cĭu-fleá-cã) invar – (unã cu ciuflecã)

§ ciufulicã (cĭu-fu-lí-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
ex: s-adrã ciufulicã (tsai, ciufleacã)

§ ciuflicã (cĭu-flí-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
ex: u-adrã ciuflicã (tsai) pãntica

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuflic

ciuflic (cĭu-flícŭ) adg ciuflicã (cĭu-flí-cã), ciuflits (cĭu-flítsĭ), ciuflitsi/ciuflitse (cĭu-flí-tsi) – tsi easti njic; tsi easti ma njic di-un njic di-aradã; dip njic; njicuts, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu
{ro: micuţ, mititel}
{fr: mignon, tout petit}
{en: tiny, very little}
ex: njic escu, ciuflic escu, tutã oastea nvescu (angucitoari: aclu)

§ ciuflec (cĭu-flécŭ) adg ciufleacã (cĭu-fleá-cã), ciuflets (cĭu-flétsĭ), ciuflea-tsi/ciufleatse (cĭu-fleá-tsi) – (unã cu ciuflic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuflichi/ciufliche

ciuflichi/ciufliche (cĭu-flí-chi) sf ciuflichi (cĭu-flíchĭ) – avearea tsi u ari un om, cu loc mari, cu multi agri tsi li lucreadzã, cu casã shi prãvdzã, etc.; ciflichi
{ro: moşie}
{fr: ferme}
{en: farm}
ex: sh-chiru ciuflichea; easti om cu ciuflichi mari

§ ciflichi/cifliche (ci-flí-chi) sf ciflichi (ci-flíchĭ) – (unã cu ciuflichi)
ex: acumpãrã ciflichi ti doilji ficiori

§ ciuflicar (cĭu-fli-cárŭ) sf ciuflicari (cĭu-fli-cárĭ) – om avut tsi ari unã ciuflichi; cifleacci
{ro: moşier}
{fr: fermier}
{en: farmer}

§ cifleacci (ci-fleac-cí) sm cifleacceadz (ci-fleac-cĭádzĭ) – (unã cu ciuflicar)

§ cifci (cif-cí) sm cifceadz (cif-cĭádzĭ) – huryeat tsi lucreadzã (ca un sclav) agrili dit loclu-a unui ciuflicar
{ro: clăcaş de moşie câmpenească}
{fr: paysan laboureur corvéable}
{en: farm worker}
ex: aclo sh-eara un lai cifci (lucrãtor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãnticã

pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsai/tsae

tsai/tsae (tsá-i) sf tsãi (tsắĭ) – njic mãsur cu hiri di lãnã i bumbac tsi s-treatsi tu suvalnitsa ditu-arãzboilu di tsãseari;
(expr: mi-adar (mi fac) tsai = mãc i beau multu, mi satur, nj-umplu pãntica, mi-adar ciufleacã (ciuflecã, ciuflicã), mi pristãnescu, etc.)
{ro: ţevie, mosorel de la războiul de ţesut}
{fr: canette du métier à tisser}
{en: small spool for the loom}
ex: tsãyili li-adrãm cu cicrichea, apoea li tritsem tu zvalintsã sh-cu nãsi tsãsem; u-adarã tsai
(expr: sh-umpli) pãntica; tsai s-featsi
(expr: s-nãfãti, sh-umplu pãntica di mãcari i beari)

§ tsayi/tsaye (tsá-yi) sf tsãyi (tsắyĭ) – (unã cu tsai)
ex: mini-lj feci multi tsãyi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã