|
|
ciuflecã
ciuflecã (cĭu-flé-cã) invar – zbor tsi s-aflã tu zburãrea: “mi-adrai ciuflecã”, tsi ari noima: “mãcai i biui multu, mi sãturai, mi fãnãtii, nj-umplui pãntica, mi-adrai tsai, mi pristãnisii, etc.”; pãnticã para-mplinã; ciufleacã
{ro: burtă burduf de mâncare}
{fr: rassassié, trop mangé}
{en: stuffed up, fully satisfied with food}
ex: mi-adrai ciuflecã (nj-umplui pãntica) asearã la tsinã
§ ciufleacã (cĭu-fleá-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
§ ciufulicã (cĭu-fu-lí-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
ex: s-adrã ciufulicã (tsai, ciufleacã)
§ ciuflicã (cĭu-flí-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
ex: u-adrã ciuflicã (tsai) pãntica
ciuflec
ciuflec (cĭu-flécŭ) adg – vedz tu ciuflic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciufliccãlescu
cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved
§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)
ciufleacã
ciufleacã (cĭu-fleá-cã) invar – vedz tu ciuflecã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflecãciuflicã
ciuflicã (cĭu-flí-cã) invar – vedz tu ciuflecã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflecãciuflic
ciuflic (cĭu-flícŭ) adg ciuflicã (cĭu-flí-cã), ciuflits (cĭu-flítsĭ), ciuflitsi/ciuflitse (cĭu-flí-tsi) – tsi easti njic; tsi easti ma njic di-un njic di-aradã; dip njic; njicuts, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu
{ro: micuţ, mititel}
{fr: mignon, tout petit}
{en: tiny, very little}
ex: njic escu, ciuflic escu, tutã oastea nvescu (angucitoari: aclu)
§ ciuflec (cĭu-flécŭ) adg ciufleacã (cĭu-fleá-cã), ciuflets (cĭu-flétsĭ), ciuflea-tsi/ciufleatse (cĭu-fleá-tsi) – (unã cu ciuflic)
ciufulicã
ciufulicã (cĭu-fu-lí-cã) invar – vedz tu ciuflecã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciuflecãtsai/tsae
tsai/tsae (tsá-i) sf tsãi (tsắĭ) – njic mãsur cu hiri di lãnã i bumbac tsi s-treatsi tu suvalnitsa ditu-arãzboilu di tsãseari;
(expr: mi-adar (mi fac) tsai = mãc i beau multu, mi satur, nj-umplu pãntica, mi-adar ciufleacã (ciuflecã, ciuflicã), mi pristãnescu, etc.)
{ro: ţevie, mosorel de la războiul de ţesut}
{fr: canette du métier à tisser}
{en: small spool for the loom}
ex: tsãyili li-adrãm cu cicrichea, apoea li tritsem tu zvalintsã sh-cu nãsi tsãsem; u-adarã tsai
(expr: sh-umpli) pãntica; tsai s-featsi
(expr: s-nãfãti, sh-umplu pãntica di mãcari i beari)
§ tsayi/tsaye (tsá-yi) sf tsãyi (tsắyĭ) – (unã cu tsai)
ex: mini-lj feci multi tsãyi