DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bashnã

bashnã (básh-nã) sf bãshnji (bắsh-nji) – njicã cumatã di loc (mulchi, aveari); parti njicã dit unã ciuflichi; bashtinã
{ro: mică proprietate de pământ}
{fr: petite propriété; bande de terre}
{en: small land property}

§ bashtinã (básh-ti-nã) sf bãshtinji (bắsh-tinji) – (unã cu bashnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bei

bei (béĭŭ shi béĭ) sm bei (béĭ) shi beeanj (bé-ĭanjĭ) – caplu-a unui cãsãbã i nai dit veaclja vãsilii nturtseascã; om tsi tsãni unã tesi analtã tu chivernisea nturtseascã (pãshe, mutesarif, vali, chivirnit, etc.); om di mari simasii sh-tinjii; om avut cu ciuflichi dit Turchii; domnu
{ro: bei, guvernator, moşier}
{fr: bey, gouverneur; fermier}
{en: bey, governor, farmer}
ex: rigeai-ts fac, o, more, bei; easti bei mari, Ali-bei

§ beu (béŭ) sm bei (béĭ) shi beeanj (bé-ĭanjĭ) – (unã cu bei)
ex: a tãu, o, beo, nu-i; gioacã beulu, neulu, tu livãdzli verdzã

§ beg (bégŭ) sm pl(?) – (unã cu bei)

§ begã (bé-gã) sm pl(?) – (unã cu bei)

§ bioanji/bioanje (bi-ŭá-nji) sf bioanji/bioanje (bi-ŭá-nji) – muljarea-a unui bei; muljari avutã, arhundoanji; biinã
{ro: nevasta unui bei}
{fr: femme, épouse d’un bey}
{en: wife of a bey}
ex: stai teasã ca bioanji (nveastã di beu)

§ biinã (bi-í-nã) sf biini/biine (bi-í-ni) – (unã cu bioanji)
ex: bãna, ca pãshoanji sh-ca biinã

§ beica (béĭ-ca) adv – tsi ari s-facã cu un bei; tsi s-poartã ca un bei; tsi dutsi unã banã ca di bei; ca di beu; biashti, dumneashti, pãshileashti
{ro: boiereşte}
{fr: à la manière d’un bey}
{en: as done by a bey}
ex: treatsi beica (dumneashti, pãshileashti)

§ biashti/biashte (bi-ĭásh-ti) adv – (unã cu beica)
ex: bãnãm biashti (ca un bei)

§ beilichi/bei-liche (beĭ-lí-chi) sf beilichi (beĭ-líchĭ) – tesea di bei; banã di bei; dumnilji, bihulichi
{ro: boierie}
{fr: seigneurie}
{en: seigniory}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãfetã

cãrãfetã (cã-rã-fé-tã) sf cãrãfeti/cãrãfete (cã-rã-fé-ti) shi cãrãfets (cã-rã-fétsĭ) – partea di ma nsus a truplui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cap, cãrfetã, cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cocã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
(expr:
1: cãrãfetã groasã (di crinã, di shinic, di tãgari, vurgãreascã, etc.) = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, etc.;
2: ãnj talji cãrãfeta = aduchescu lishor tsi-nj si dzãtsi, nu-nj yini greu;
3: u bag tu cãrãfetã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu;
4: nj-umplu carafeta = mi cãndãrsi)
{ro: craniu, cap}
{fr: crâne, tête, caboche}
{en: skull, head}
ex: lo dauãli cãrãfets (capiti, cafcali, cranii) di mortu; ahãt ãlj tãlja cãrãfeta
(expr: ahãt putea el s-aducheascã); iu s-lji s-umplã cãrãfetea-lj
(expr: iu s-lu facã s-aducheascã, s-lu bagã di cali, s-lu cãndãrseascã); scoasi cãrãntana dit pungã-lj, lj-u deadi s-acumpãrã tsi-lj talji cãrãfeta (cum va-lj va mintea, inima, cum va sã shtibã, cum va s-aleagã el)

§ cãrfetã (cãr-fé-tã) sf cãrfeti/cãr-fete (cãr-fé-ti) shi cãrfets (cãr-fétsĭ) – (unã cu cãrãfetã)

§ cãra-pã (cã-rá-pã) sf cãrapi/cãrape (cã-rá-pi) shi cãrãchi (cã-rắchĭ) – oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã, cofã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}

§ cãrtsunã2 (cãr-tsú-nã) sf cãrtsuni/cãrtsune (cãr-tsú-ni) – (unã cu cãrãfetã)

§ ciufutinã (cĭu-fu-tí-nã) sf ciufutini/ciu-futine (cĭu-fu-tí-ni) – (unã cu cãrãfetã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn