DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apurii/apurie

apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru

§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji

§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}

§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciudii/ciudie

ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã

§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã

§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}

§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}
ex: mi ciudisescu (mi-apurisescu) cu omlu-aestu; ari ciudisitã dunjaea ntreagã; noi nã ciudisim; lumea tutã s-njira shi s-ciudisea (sh-fãtsea thamã); mi ciudisescu di tsi vidzui cã fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frec

frec (frécŭ) (mi) vb I fricai (fri-cáĭ), fricam (fri-cámŭ), fricatã (fri-cá-tã), fricari/fricare (fri-cá-ri) – min cu zorea fatsa-a unui lucru pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el (di-aradã di ma multi ori); arod;
(expr:
1: lj-frec truplu = min mãna shi calcu pi truplu-a unui om s-lu ljishuredz di unã dureari tsi u ari;
2: nj-frec ocljilj = nu-nj yini s-pistipsescu, mi ciudusescu di-atseali tsi ved dinintea-a ocljilor;
3: pãnã sã-nj frec ocljilj = unãshunã, pãnã s-ascuchi, ascucheatlu va nj-armãnã ninga niuscat;
4: nj-frec pãntica = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica);
5: mi frec di multi = trec prit multi; dau di multi; am multi di cari mi-agudescu tra sã-nj bitisescu lucrul)
{ro: freca}
{fr: frotter}
{en: rub}
ex: nu li freacã ghini vasili cãndu li-aspealã sh-nj-easti agunos tra s-mãc dit eali; sh-freacã mãnjli (sh-da mãnjli unã di-alantã) di arcoari; l-fricai
(expr: ded di truplu-a lui sh-lu cãlcai cu mãnjli) cu camfurã sh-untulemnu; mi fricai di heavrã
(expr: nj-ded di trup shi-nj lu cãlcai cu mãnjli); picurarlji sh-fricarã ocljilj
(expr: s-ciudusirã) cãndu-l vidzurã; cãts ãl videa sh-frica ocljilj (s-ciudisea) di mushuteatsa-a lui; pãnã s-tsã frets ocljilj vinji sh-fudzi
(expr: cãt vinji, unãshunã, fudzi); azi tsi ari, mãcã sh-bea, sh-mãni sh-freacã pãntica
(expr: mãni sta agiun, sh-freacã pãntica di foami)

§ fricat1 (fri-cátŭ) adg fricatã (fri-cá-tã), fricats (fri-cátsĭ), fricati/fricate (fri-cá-ti) – (fatsa-a unui lucru) tsi s-ari minatã cu zorea pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el;
(expr: fricat di multi = tricut prit multi)
{ro: frecat}
{fr: frotté, frictionné}
{en: rubbed}
ex: omlu fricat
(expr: tricut prit multi) shtii multi

§ fricari1/fricare (fri-cá-ri) sf fricãri (fri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-freacã tsiva
{ro: acţiunea de a freca; frecare}
{fr: action de frotter; frottement, friction}
{en: action of rubbing, friction}
ex: cãmeshli nu vor fricari; la heavrã, truplu va fricari; fricarea va s-lji scoatã arãtseala

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn