DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apurii/apurie

apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru

§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji

§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}

§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciudii/ciudie

ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã

§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã

§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}

§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}
ex: mi ciudisescu (mi-apurisescu) cu omlu-aestu; ari ciudisitã dunjaea ntreagã; noi nã ciudisim; lumea tutã s-njira shi s-ciudisea (sh-fãtsea thamã); mi ciudisescu di tsi vidzui cã fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

loc

loc (lócŭ) sn locuri (ló-curĭ) –
1: luguria di cari easti faptã atsea tsi cãlcãm cãndu imnãm nafoarã pri padea goalã (muntili gol fãrã chetsrã, pi cãmpul lucrat, etc.); tsarã, tsãrnã, pimintu;
2: arãlichea acãtsatã di-un lucru; parti dit vlihuritati (spatsiu) tu cari s-aflã curdusit un lucru; arãlãchi, arãlichi;
3: muntsãlj, cãmpurli, arãurli, arãdzãmurli, horli sh-cãsãbadzlji tsi fac tuts deadun unã nai, unã duvleti, etc.; nai, duvleti, vãsilii, vasiliu, amirãrilji, crat, stat;
(expr:
1: nu mi-acatsã (nu mi-ari, nu mi-aflã, nu mi tsãni) loclu = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru;
2: mi ngroapã loclu (di-arshini); mi bag cu caplu n loc = mi-arushinedz multu; mi fac di-arshini; intru tu loc di-arshini;
3: = tsã vinjirã cãprili la loc? = aduchish tora?;
4: nj-arsãri inima dit loc= mi-aspãreai, lãhtãrsii;
5: nj-yini inima (suflitlu) la loc = ãnj treatsi lãhtara, isihãsescu;
6: nu mi ncapi loclu (casa, di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: nu-acatsã loc = nu-agiutã la tsiva, nu ved vãrã hãiri;
8: s-cutreamburã loclu (di el); nu poati s-lu-aravdã loclu = easti multu-arãu sh-pãngãn;
9: ljau loc multu = mi dipãrtedz multu;
10: ãnj sta mintea n loc = nu pot s-aduchescu tsi s-fatsi, mi ciudisescu multu di tsi s-fatsi;
11: mãshcã loclu = muri;
12: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
13: mi fac ca loclu = (i) ngãlbinescu di fricã, di lãhtarã; (ii) mi nvirinedz, amãrãscu, crep;
14: fac loc = mi dau di-unã parti, alas cariva s-treacã;
15: fug, di mãc loclu = fug ca vimtul, multu-agonja;
16: (fac un lucru) cãndu nu lj-easti loclu = (fac un lucru) cãndu nu lipseashti, cãndu nu easti ghini s-lu fac;
17: loc mi fac; intru tu loc = mi fac afan;
18: iu sh-va loclu = nu iutsido, mash aclo iu (cãndu) lipseashti;
19: loclu iu featã puljlji = locuri multu ndipãrtati (dit pãrmithi, iu featã puljlji, dupã soari);
20: unã palmã di loc = niheamã loc, putsãnã dipãrtari di-aoa;
21: (oaminj) di-a loclui = (oaminj) amintats sh-criscuts tu-aesti pãrtsã di loc;
22: di caplu-a loclui = di tu nchisitã, ditu-arhii;
23: locuri-locuri = pri-aoa sh-pri-aclo, cãnd tu-un loc, cãnd tu-un altu;
24: tu/pri loc; ca dit loc = dip atsea oarã, unãshunã;
25: ca ishit dit loc; urut ca fatsa-a loclui = multu di multu urut;
26: tu-un loc = iuva;
27: nu mi mãcã loclu = nu va s-cher, nu va mi fac afan, nu va s-pat tsiva;
28: mi duc la mardzinea-a loclui = mi duc multu diparti; mi duc “dupã soari”;
29: shed la loclu-a meu = nu mi-ameastic tu lucri xeani, nj-mutrescu huzmetea;
30: di partea-alantã-l toarnã multu loclu = (i) mutreashti pristi tut tra s-aflã tsiva; (ii) zbor tsi s-dzãtsi sh-atumtsea cãndu di pãrintsã slaghi es ficiori bunj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutrescu

mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana

§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njir1

njir1 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, uinjisescu
{ro: (se) mira}
{fr: s’étonner, s’ébahir}
{en: astonish, be (stand) amazed}
ex: s-njirã (s-ciudiseashti) nã dunjai di mushuteatsa-a ljei; tuts s-njira (ciudisea): cari easti atsea featã?; shi si s-njirã (s-apuriseascã; icã s-lã treacã oara) tuts; tsal Tega s-njira (s-ciuidisea; icã lj-tritsea oara); ma mi njir (ciudisescu) cã nu-nj spusi; s-njirarã (s-thãvmusirã) vlahuhorli trei; mi njir (mi ciudisescu) di foami cum s-tsãn; s-njira pri nãsã (s-apurisea tri nãsã) cari ts-u videa; Miti cãntã sh-alantsã s-njirã (s-ciudisescu, sta cu gura hãscatã) pri nãs

§ njirat1 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njira-ti/njirate (nji-rá-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}
ex: stãtea njirats (ciudusits) la ushi; ocljilj a lor pãscurã njirats (ciudisits, uinjisits) di patruli pãrtsã; cari avdza di aestã, njirat (ciudisit) armãnea, cã nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva; njirat (uinjisit) shi ciuduit

§ njirari1/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, uinjisiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a (se) mira; mirare}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed; amazement}
ex: ea-l mutreashti cu njirari (ciudisiri, apurii); scutea sh-cãti un zbor di njirari (ciudii); nj-yini njirari (ciudii) cãndu-lj ved doilji

§ anjir (anjir) (mi) vb I anjirai (a-nji-ráĭ), anjiram (a-nji-rámŭ), anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirari/anjirare (a-nji-rá-ri) – (unã cu njir1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tamã

tamã (thá-mã) sf tami/tame (thá-mi) shi tamati/tamate (thá-ma-ti) – lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã di-iu yini (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dyeavuleascã i dumnidzãeascã); thavmã, thãmãturyii, samã, ciudã, ciudii, nishani
{ro: minune}
{fr: miracle, prodige}
{en: miracle}
ex: s-featsi nã tamã (ciudii) mari; truoarã tama (ciudia) s-featsi; sh-unã dzuã… mari tamã! (ciudii!); s-aflã cu coarda tu mãnã shi crishtea, tamã! dzua sh-anlu (ciudii!); cãti giunets, cãti tamati nu featsirã nãsh

§ tavmã (tháv-mã) sf tavmi/tavme (tháv-mi) shi tavmati/tavmate (tháv-ma-ti) – (unã cu tamã)
ex: Dumnidzã featsi nã tavmã (ciudii) mari cu nãsã; va s-fac nã tavmã (ciudii) di va s-ciudiseascã lumea

§ tãmãturyii/tã-mãturyie (thã-mã-tur-yí-i) sf tãmãturyii (thã-mã-tur-yíĭ) – (unã cu tamã)
ex: poati s-adarã tãmãturyii (nishenj) cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; io vidzui ciudiili a tali, am tini, cunuscush tãmãturyiili a meali?

§ samã (sá-mã) sf sami/same(?) (sá-mi) – (unã cu tamã)
ex: samã (ciudii) mari!; cum s-featsi sama (ciudia) aestã?

§ tavmaturgo (thav-ma-tur-ghó) sm tavmaturgadz (thav-ma-tur-ghádzĭ) – om cari fatsi tavmati (ciudii, nishenj) –
{ro: făcător de minuni}
{fr: thaumaturge, qui fait des miracles}
{en: miracle maker}
ex: ayeazmo, tavmaturgo; ayilji eara tavmaturgadz

§ tãmãsescu (thã-mã-sés-cu) (mi) vb IV tãmãsii (thã-mã-síĭ), tãmãseam (thã-mã-seámŭ), tãmãsitã (thã-mã-sí-tã), tãmãsiri/tã-mãsire (thã-mã-sí-ri) – nj-fac crutsea di ciudia tsi ved cã-nj si-aspuni dininti; mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); apurisescu, ncrutsescu, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciudusescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) minuna}
{fr: (s’)émerveiller de; (s’)étonner}
{en: marvel, (be) amaze(d)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uinjisescu

uinjisescu (uĭ-nji-sés-cu) (mi) vb IV uinjisii (uĭ-nji-síĭ), uinjiseam (uĭ-nji-seámŭ), uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); unjisescu, njir, anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu
{ro: uimi}
{fr: s’étonner, rester ébahi}
{en: astonish, be (stand) amazed}

§ uinjisit (uĭ-nji-sítŭ) adg uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisits (uĭ-nji-sítsĭ), uinjisiti/uinjisite (uĭ-nji-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); unjisit, njirat, anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit
{ro: uimit}
{fr: étonné, ébahi}
{en: astonished, amazed}
ex: cãndu li vidzu Notlu atseali trei stridzi di moashi, strigã uinjisit (ciudisit) shi dzãsi

§ uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) sf uinjisiri (uĭ-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; unjisiri, njirari, anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a se uimi; uimire}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed}

§ unjisescu (u-nji-sés-cu) (mi) vb IV unjisii (u-nji-síĭ), unjiseam (u-nji-seámŭ), unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) – (unã cu uinjisescu)

§ unjisit (u-nji-sítŭ) adg unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisits (u-nji-sítsĭ), unjisiti/unjisite (u-nji-sí-ti) – (unã cu uinjisit)

§ unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) sf unjisiri (u-nji-sírĭ) – (unã cu uinjisiri)

§ unjit (u-njítŭ) adg unjitã (u-njí-tã), unjits (u-njítsĭ), unjiti/unjite (u-njí-ti) – (unã cu uinjisit)
ex: cãndu dishcljish usha shi intrai tu odã, eara ca dzua shi armash unjit (apurisit, andrãlusit di lunjinã)

§ unjizi/unjize (u-njí-zi) sf unjizi (u-njízĭ) – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); lucru tsi undzeashti (easti faptu s-undzeascã) cu tsiva; fatsã, prosup, masti, vidzutã, videari, mutrã, prep, ceahre

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn