DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ageaipi/ageaipe

ageaipi/ageaipe (a-gĭa-í-pi) adg invar – tsi easti-ahoryea di cum aspun alantsã; tsi easti greu tr-aduchiri; ciudios, curyios, periergu, ahoryea
{ro: curios; de neînţeles}
{fr: curieux; incompréhensible}
{en: curious; incomprehensible}
ex: ageaipi (ciudioasã) easti muljarea aestã; agiaipi eshti tini; ageaipi (greu tr-aduchiri) easti murafetea aestã; nj-yini ageaipi (nj-si pari ciudioasã, nj-yini ciudii); escu ageaipi (nu-aduchescu tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciudii/ciudie

ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã

§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã

§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}

§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}
ex: mi ciudisescu (mi-apurisescu) cu omlu-aestu; ari ciudisitã dunjaea ntreagã; noi nã ciudisim; lumea tutã s-njira shi s-ciudisea (sh-fãtsea thamã); mi ciudisescu di tsi vidzui cã fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paraxin

paraxin (pa-rác-sinŭ) adg paraxinã (pa-rác-si-nã), paraxinj (pa-rác-sinjĭ), paraxini/paraxine (pa-rác-si-ni) – tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; (lucru) tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz ashi cum aspuni; tsi easti trã ciudii (thamã, nishani, etc.); tronciu, toafi, alocut, ahoryea, ciudios
{ro: straniu, bizarre}
{fr: bi-zarre, étrange, étonnant}
{en: strange, peculiar, astonishing}
ex: paraxinã-lj si pari zburãrea umineascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

perieryii/perieryie

perieryii/perieryie (pe-ri-ĭer-yí-i) sf perieryii (pe-ri-ĭer-yíĭ) –
1: mirachea tsi u ari cariva tra sã nveatsã un lucru (cu tuti cã nu-ari sh-ahãntã ananghi s-lu cunoascã); mirachea tsi u ari cariva tra s-cunoascã tsiva ahoryea, ciudios;
2: harea ciudioasã, ahoryea, a unui lucru i a unei hiintsã tsi-l ciudiseashti pri om
{ro: curiozitate}
{fr: curiosité}
{en: curiosity}

§ periergu (pe-rí-ĭer-ghu) adg periergã (pe-rí-ĭer-ghã), perieryi (pe-rí-ĭer-yi), perieryi/perierye (pe-rí-ĭer-yi) –
1: tsi ari mirachea sã nveatsã un lucru (cu tuti cã nu-ari sh-ahãntã ananghi s-lu cunoascã); tsi ari mirachea s-cunoascã tsiva ahoryea;
2: tsi ari unã hari ahoryea di altsã; curyios
{ro: curios}
{fr: curieux}
{en: curious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

toafi/toafe

toafi/toafe (tŭá-fi) invar – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz ashi cum aspuni; lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; ciudii, ciudã, ciudios, thamã, thavmã, samã, nishani, njirari, apurii, etc.
{ro: ciudăţenie, de mirare}
{fr: étonnement; amusant, c’est étrange!}
{en: strange, curious, astonishment}

§ tuafi/tuafe (tu-á-fi) invar – (unã cu toafi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã