{en: whispered}

§ ciuciurari/ciuciurare (cĭu-ciu-rá-ri) sf ciuciurãri (cĭu-ciu-rắrĭ) – zburãri (asunari) multu peanarga; ciuciurari, nciuciurari, aburari, shushurari, shurshurari, shupirari, shuptirari, shupturari, push-purari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire}
{fr: action de chuchoter, chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering}

§ ciuciurãturã (cĭu-cĭu-rã-tú-rã) sf ciuciurãturi (cĭu-cĭu-rã-túrĭ) – zborlu peanarga tsi s-avdi cãndu omlu ciuciureadzã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: şoaptă}
{fr: chuchotement, murmure}
{en: whisper}
ex: nu pot s-lji ncljid ocljilj cãndu avdu ciuciurãturi

§ nciuciur (ncĭú-ciurŭ) vb I nciuciurai (ncĭu-cĭu-ráĭ), nciuciuram (ncĭu-cĭu-rámŭ), nciuciuratã (ncĭu-cĭu-rá-tã), nciuciurari/nciu-ciurare (ncĭu-cĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: s-trapsirã tu-unã cohi shi nciuciurarã
(expr: s-urnipsirã) ca la un cirec di sãhati

§ nciuciurat (ncĭu-ciu-rátŭ) adg nciuciuratã (ncĭu-ciu-rá-tã), nciu-ciurats (ncĭu-ciu-rátsĭ), nciuciurati/nciuciurate (ncĭu-ciu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ nciuciurari/nciuciurare (ncĭu-ciu-rá-ri) sf nciuciurãri (ncĭu-ciu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ shushur (shĭúshĭurŭ) vb I shushurai (shĭu-shĭu-ráĭ), shushuram (shĭu-shĭu-rámŭ), shushuratã (shĭu-shĭu-rá-tã), shushurari/shushurare (shĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shushuredz (shĭu-shĭu-rédzŭ) vb I shushurai (shĭu-shĭu-ráĭ), shushuram (shĭu-shĭu-rámŭ), shushuratã (shĭu-shĭu-rá-tã), shushurari/shushurare (shĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shushurat (shĭu-shĭu-rátŭ) adg shushuratã (shĭu-shĭu-rá-tã), shushurats (shĭu-shĭu-rátsĭ), shu-shurati/shushurate (shĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shu-shurari/shushurare (shĭu-shĭu-rá-ri) sf shushurãri (shĭu-shĭu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)
ex: dit pishtirei s-anãltsa shushurãri

§ shurshur (shĭúr-shĭurŭ) sn shurshuri/shurshure (shĭúr-shĭu-ri) – (unã cu ciuciurãturã)
ex: fãntãna cu a ljei shurshur

§ shurshu-redz (shĭur-shĭu-rédzŭ) vb I shurshurai (shĭur-shĭu-ráĭ), shurshuram (shĭur-shĭu-rámŭ), shurshuratã (shĭur-shĭu-rá-tã), shurshurari/shurshurare (shĭur-shĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: apa shurshureadzã

§ shurshurat (shĭur-shĭu-rátŭ) adg shurshuratã (shĭur-shĭu-rá-tã), shurshurats (shĭur-shĭu-rátsĭ), shurshurati/shurshurate (shĭur-shĭu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shurshurari/shurshurare (shĭur-shĭu-rá-ri) sf shurshurãri (shĭur-shĭu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ shushutescu (shĭu-shĭu-tés-cu) vb IV shushutii (shĭu-shĭu-tíĭ), shushuteam (shĭu-shĭu-teámŭ), shushutitã (shĭu-shĭu-tí-tã), shushutiri/shushutire (shĭu-shĭu-tí-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: shushutea (shushura, ciuciura) tu unã cohi doilji

§ shushutit (shĭu-shĭu-títŭ) adg shushutitã (shĭu-shĭu-tí-tã), shushutits (shĭu-shĭu-títsĭ), shushuti-ti/shushutite (shĭu-shĭu-tí-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shushuti-ri/shushutire (shĭu-shĭu-tí-ri) sf shushutiri (shĭu-shĭu-tírĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ shupir2 (shĭú-pirŭ) vb I shupirai (shĭu-pi-ráĭ), shupiram (shĭu-pi-rámŭ), shupiratã (shĭu-pi-rá-tã), shupira-ri/shupirare (shĭu-pi-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shupiredz2 (shĭu-pi-rédzŭ) vb I shupirai (shĭu-pi-ráĭ), shupiram (shĭu-pi-rámŭ), shupiratã (shĭu-pi-rá-tã), shupirari/shupirare (shĭu-pi-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shupirat2 (shĭu-pi-rátŭ) adg shupiratã (shĭu-pi-rá-tã), shupirats (shĭu-pi-rátsĭ), shupirati/shupirate (shĭu-pi-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shupirari2/shupirare (shĭu-pi-rá-ri) sf shupirãri (shĭu-pi-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ shuptir (shĭúp-tirŭ) vb I shuptirai (shĭup-ti-ráĭ), shuptiram (shĭup-ti-rámŭ), shuptiratã (shĭup-ti-rá-tã), shuptirari/shuptirare (shĭup-ti-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: lj-shuptirai, ma nu mi-avdzã

§ shuptiredz (shĭup-ti-rédzŭ) vb I shuptirai (shĭup-ti-ráĭ), shuptiram (shĭup-ti-rámŭ), shuptiratã (shĭup-ti-rá-tã), shuptira-ri/shuptirare (shĭup-ti-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shuptirat (shĭup-ti-rátŭ) adg shuptiratã (shĭup-ti-rá-tã), shuptirats (shĭup-ti-rátsĭ), shuptirati/shuptirate (shĭup-ti-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shuptirari/shuptirare (shĭup-ti-rá-ri) sf shuptirãri (shĭup-ti-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ shuptur (shĭúp-turŭ) vb I shupturai (shĭup-tu-ráĭ), shupturam (shĭup-tu-rámŭ), shupturatã (shĭup-tu-rá-tã), shupturari/shupturare (shĭup-tu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: lã shupturã (ciuciurã) ascumtishalui nãs, ea tsi pãtsãm cu omlu aestu; el nu durnja, ma tut asculta tsi shuptura (ciuciura) ljundarlji; apoea s-aplica shi-lj shuptura la urecljili-a amirãlui

§ shupturedz (shĭup-tu-rédzŭ) vb I shupturai (shĭup-tu-ráĭ), shupturam (shĭup-tu-rámŭ), shupturatã (shĭup-tu-rá-tã), shupturari/shupturare (shĭup-tu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shup-turat (shĭup-tu-rátŭ) adg shupturatã (shĭup-tu-rá-tã), shupturats (shĭup-tu-rátsĭ), shupturati/shupturate (shĭup-tu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shupturari/shupturare (shĭup-tu-rá-ri) sf shup-turãri (shĭup-tu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ shuputescu (shĭu-pu-tés-cu) vb IV shuputii (shĭu-pu-tíĭ), shuputeam (shĭu-pu-teámŭ), shuputitã (shĭu-pu-tí-tã), shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) – (unã cu ciuciur)

§ shuputit (shĭu-pu-títŭ) adg shuputitã (shĭu-pu-tí-tã), shuputits (shĭu-pu-títsĭ), shuputiti/shuputite (shĭu-pu-tí-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) sf shuputiri (shĭu-pu-tírĭ) – (unã cu ciuciurari)
ex: di pri fag nã shuputiri suschirã

§ pushpur (púsh-purŭ) vb I pushpurai (push-pu-ráĭ), pushpuram (push-pu-rámŭ), pushpuratã (push-pu-rá-tã), pushpurari/pushpurare (push-pu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: fãntãna-nj pushpura; ahiurhirã s-pushpureadzã; oaminjlji sh-pushpurã; lj-avdzãi iu sh-pushpura

§ pushpuredz (push-pu-rédzŭ) vb I pushpurai (push-pu-ráĭ), pushpuram (push-pu-rámŭ), pushpuratã (push-pu-rá-tã), pushpurari/pushpurare (push-pu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ pushpurat (push-pu-rátŭ) adg push-puratã (push-pu-rá-tã), pushpurats (push-pu-rátsĭ), pushpura-ti/pushpurate (push-pu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ pushpura-ri/pushpurare (push-pu-rá-ri) sf pushpurãri (push-pu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ pushpurami/pushpurame (push-pu-rá-mi) sf puspurãnj (push-pu-rắnjĭ) – (unã cu ciuciurãturã)

§ pãshpuredz (pãsh-pu-rédzŭ) vb I pãshpurai (pãsh-pu-ráĭ), pãsh-puram (pãsh-pu-rámŭ), pãshpuratã (pãsh-pu-rá-tã), pãshpura-ri/pãshpurare (pãsh-pu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
ex: ahiurhirã s-pãshpureadzã; lj-pãshpurai tu ureaclji

§ pãshpurat (pãsh-pu-rátŭ) adg pãshpuratã (pãsh-pu-rá-tã), pãshpurats (pãsh-pu-rátsĭ), pãshpurati/pãshpurate (pãsh-pu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ pãshpurari/pãshpurare (pãsh-pu-rá-ri) sf pãshpurãri (pãsh-pu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ pãshpurami/pãshpurame (pãsh-pu-rá-mi) sf pãshpurãnj pãsh-pu-rắnjĭ) – (unã cu ciuciurãturã)

§ pishpuredz (pish-pu-rédzŭ) vb I pishpurai (pish-pu-ráĭ), pishpuram (pish-pu-rámŭ), pishpuratã (pish-pu-rá-tã), pishpurari/pishpurare (pish-pu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ pishpurat (pish-pu-rátŭ) adg pishpuratã (pish-pu-rá-tã), pishpurats (pish-pu-rátsĭ), pishpurati/pishpurate (pish-pu-rá-ti) – (unã cu ciuciurat)

§ pishpurari/pishpurare (pish-pu-rá-ri) sf pishpurãri (pish-pu-rắrĭ) – (unã cu ciuciurari)

§ pishpura-mi/pishpurame (pish-pu-rá-mi) sf pishpurãnj (pish-pu-rắnjĭ) – (unã cu ciuciurãturã)

25: apa u-avem tru cicioari = easti piningã noi;
26: din creashtit (di la cap) pãnã la cicioari = tutu-ntreg;
27: fã-nj cicior = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj si caftã a unui (cunuscut cã easti cu multã tihi tu banã) tra s-intrã protlu tu-unã casã nauã;
28: cãlcai cu ciciorlu ndreptu = nchisii ghini, agurliu, hãirlãtcu, nj-si duc lucrili ambar;
29: cãlcai cu ciciorlu strãmbu = nu nchisii ghini; seamnili nu-nj si par buni; nj-si duc lucrili anapuda, nu-nj si duc ambar;
30: iu nu-i cap, cavai di cicioari = va s-li mindueshti ghini lucrili tsi fatsi cã, altã soi, va ti fats pishman;
31: tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi = s-nu s-nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.;
32: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini;
33: lu ncãltsai di doauãli cicioari = lu-arãsh, lu plãnãsii, lj-trapshu cãlupea, lj-bãgai sãmarlu (pirdelu, shaua, cuvata, etc.);
34: s-acatsã vulpea di patruli cicioari = pãnã aoa-lj furã tuti drãcuriili, aplanurli;
35: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri (di cãni) = (i) lu-antrec; (ii) l-fac di pezã, di-arshini;
36: cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = etim sh-moarã, sã sh-da suflitlu curundu;
37: pãnã s-nu ncalits, s-nu dai cicioarli = s-nu fats tsiva pãnã nu eshti etim;
38: un cicior di carni = un cartu (cirec) di nimalj; armu;
39: iu nu-i cap cavai di cicioari = atsel tsi nu-l mindueashti ghini un lucru cu caplu, va s-u patã;
40: nu-lj dã cu ciciorlu, cã s-nu-ts yinã dorlu = s-nu tradz mãnã, s-ts-arãdz di-un lucru, cã poati va s-yinã chirolu cãndu va tsã parã arãu, cã ts-acatsã ghini;
41: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
42: ne cap, ne cicior = ncãrshiljat, alocuta, mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi)
{ro: picior, pas}
{fr: pied, jambe, cuisse, pas}
{en: foot, leg, step}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); mi dor cicioarili di-ahãtã imnari; shidea mpadi cu ciciorlu un pristi-alantu
(expr: shidea isih, fãrã nitsiunã cripari cã nu-nj lipsea tsiva); nu s-dispãrtsã nitsi un cicior (unã jgljoatã) di nãs; hirbem un cicior di carni
(expr: armu); tuts him pri cicior
(expr: etinj); tuts s-aflarã pri cicioari
(expr: etinj, ndreptsã); cu cicioarli deadi
(expr: s-minã sertu); musca ti mãcã di dai cicioarli?
(expr: di eshti ahãntu sertu sh-ti minj dipriunã); frica-ts da cicioari
(expr: frica ti fatsi s-fudz); tutunea poati s-facã cicioari
(expr: si s-facã afanã, s-hibã furatã); sh-lo cicioarli dinanumirea
(expr: fudzi, li cãli); lj-gioacã ciciorlu
(expr: alagã multu agonja); u lo n cicioari
(expr: s-lo dupã nãsã); l-loarã n cicioari
(expr: s-loarã dupã el); nu ti-acatsã cu mini cã va ti fac cicior di ljepuri
(expr: va ti-antrec, va ti fac trã pezã); lo cicior
(expr: s-dipãrtã, dusi diparti); sh-lo mintea la cicioari
(expr: fudzi di nu-l videa loclu); sh-acãtsã vulpea di patruli cicioari
(expr: u-acãtsã tu lats); el easti cicior di scamnu
(expr: soi di-amirã); aclo-l pimsi atsel cu un cicior
(expr: draclu); iu tsã sta cicioarli, s-nu tsã sta caplu; curmat, cã nu-l purta (tsãnea) cicioarli; canda li-avea cioarli cu chirii loati, ashi lj-eara curmati

§ cior (cĭórŭ) sn cioari/cioare (cĭŭá-ri) – (forma shcurtã di la zborlu cicior: unã cu cicior)
ex: iu nu-i cap, cavai di cioari (cicioari); vinjirã cu cioarli
(expr: pripadi); mi doari ciorlu; cu mãnj sh-cu cioari; a tutlor lã deadi cu cioarli
(expr: nu-apruche tsi-lj si deadi, tsi-lj si cãftã, etc.); loarã cior
(expr: s-dipãrtarã) oili; trapsi cior
(expr: easti diparti); l-feci cior di cãni
(expr: l-feci arizili, di-arshini cã lu-antricui); cãndu lja oili ciorlu, ciorlu
(expr: cãndu fug, s-dipãrteadzã oili unã dupã-alantã); sta cior pristi cior
(expr: sta isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-lj lipseashti tsiva); mi loarã pri cioari
(expr: nj-yini s-es nafoarã, s-mi duc s-la hale s-mi cac)

§ ciucior (cĭu-cĭórŭ) sn ciucioari/ciucioare (cĭu-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ chicior (chi-cĭórŭ) sn chicioari/chicioare (chi-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ ciuciurush (cĭu-cĭu-rúshĭŭ) sn ciuciurushi/ciuciurushe (cĭu-cĭu-rú-shi) – cicior njic; ciuciul
{ro: picioruş}
{fr: petit pied}
{en: little foot}
ex: ciuciurushili tsã ngljatsã; lj-cãlcã ciuciurushlu n casã

§ ciuciul (cĭú-cĭulŭ) sn ciuciuli/ciuciule (cĭú-cĭu-li) shi ciuci/ciuce (cĭú-ci) – (unã cu ciuciurush)
ex: ficiuriclu sh-freacã ciucili (ciuciurushili)

§ nidurut (ni-du-rútŭ) adg nidurutã (ni-du-rú-tã), niduruts (ni-du-rútsĭ), niduruti/nidurute (ni-du-rú-ti) – tsi nu doari (nu-aducheashti vãrã vreari) ti cariva; tsi nu easti vrut; nivrut
{ro: cari nu simte niciun sentiment de iubire sau prietenie pentru cineva; care nu este iubit}
{fr: qui n’éprouve pas aucun sentiment de’amitié, de parenté; qui n’est pas aimé}
{en: who has not got any feeling of love or friendship for somebody; who is not loved}
ex: nidurutlu (nivrutlu) a meu oaspi

§ dor4 (dórŭ) sn doruri (dó-rurĭ) – vreari multã tsi ari un om trã tsiva i cariva; vreari tsi u ari un tra s-aibã i tra s-facã tsiva; mirachi, sivdã, sivdai, vreari, mãrazi, caimo, etc.
{ro: dorinţă, dor}
{fr: désir, nostalgie, passion, amour}
{en: desire, nostalgia, passion, love}
ex: cu chirolu, treatsi dorlu; picurarlji plãng di dor (mirachi, vreari, mãrazi), tsi nj-u dor, nj-u dor (am mirachi) s-ti ved; am mari dor (vreari) trã tini; oi-bobo pri dorlu-a lor; lea dadã, dor! (vreari, mirachi); dailjanili feati cãntã cu dor (vreari, mirachi); au un dor (sivdã, mirachi) tsi treacãt nu-ari; va nj-u-am dor cã mor; s-fure ficior, hilj sã-nj hii, dor (vrute); si-nj ti-agiungã dorlu (vrearea) greu, dorlu greu di ghãcilj-a tãi shi di dolji-nj oclj-a mei; si-lj tragã dorlu; lasã-ts ninga s-doarmã pala shi giunescul a tãu dor; stãi lea featã, stãi lea dor (vrutã); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui

{ro: acţiunea de a (se) bâlbâi; bâlbâire}
{fr: action de bredouiller, de bégayer; bredouillement}
{en: action of mumbling, of stuttering, of stammering}

§ gunghisescu (ghun-ghi-sés-cu) vb IV gunghisii (ghun-ghi-síĭ), gunghiseam (ghun-ghi-seámŭ), gunghisitã (ghun-ghi-sí-tã), gunghisiri/gunghisire (ghun-ghi-sí-ri) – zburãscu multu peanarga, cu-unã boatsi apusã tsi mizi s-avdi; shuptiredz, shu-shur, shushuredz, shurshur, shurshuredz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz
{ro: murmura}
{fr: murmurer}
{en: whisper}

§ gunghisit (ghun-ghi-sítŭ) adg gunghisitã (ghun-ghi-sí-tã), gunghisits (ghun-ghi-sítsĭ), gunghisi-ti/gunghisite (ghun-ghi-sí-ti) – (zbor) scos dit gurã cu-unã boatsi apusã cari mizi s-avdi; shuptirat, shushurat, shurshurat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat
{ro: murmurat}
{fr: murmurer}
{en: whispered}

§ gunghisiri/gunghisire (ghun-ghi-sí-ri) sf gunghisiri (ghun-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunghiseashti; shuptirari, shushurari, shurshurari, ciuciurari, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a murmura; murmurare}
{fr: action de murmurer}
{en: action of whispering}

§ gonghizmo (gon-ghiz-mó) sm gonghizmadz (gon-ghiz-mádzĭ) – boatsea slabã tsi s-avdi cãndu cariva gonghiseashti icã gun-ghiseashti; murmur, shurshur, ciuciurari, etc.
{ro: murmur}
{fr: murmure, plainte}
{en: whisper, mumble}

{ro: acţiunea de a susura, de a gănguri, de a murmura, de a chiorăi; susurare, murmurare, chiorăire, chiorăit}
{fr: de babiller (comme les petits enfants), de roucouler, de murmurer, de grouiller (en parlant des boyaux); gargouillement}
{en: action}

§ gurguleadzã (gur-gu-leá-dzã) vb I unipirs gurgulidzã (gur-gu-li-dzắ), gurgulidza (gur-gu-li-dzá), gurgulidzatã (gur-gu-li-dzá-tã), gurgulidza-ri/gurgulidzare (gur-gu-li-dzá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: arãulu gurguleadzã (gurleadzã); matsãli gurguleadzã (gurleadzã)

§ gurgulidzat (gur-gu-li-dzátŭ) adg gurgulidzatã (gur-gu-li-dzá-tã), gurgulidzats (gur-gu-li-dzátsĭ), gurgulidzati/gurgulidzate (gur-gu-li-dzá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gurgulidzari/gurgulidzare (gur-gu-li-dzá-ri) sf gurgulidzãri (gur-gu-li-dzắrĭ) – (unã cu gur-guridzari)

§ guguredz (gu-gu-rédzŭ) vb I gugurai (gu-gu-ráĭ), guguram (gu-gu-rámŭ), guguratã (gu-gu-rá-tã), gugurari/gugurare (gu-gu-rá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: njiclu gugureadzã (bãbãleashti, bãndureadzã); ca purunghilj guguram; ficiorlji gugureadzã neacumtinat; gugureadzã (gurgureadzã, gurguleadzã) arãulu n vali

§ gugurat (gu-gu-rátŭ) adg guguratã (gu-gu-rá-tã), gugurats (gu-gu-rátsĭ), gugurati/gugurate (gu-gu-rá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gugurari/gugurare (gu-gu-rá-ri) sf gugurãri (gu-gu-rắrĭ) – (unã cu gurguridzat)

§ gugurescu (gu-gu-rés-cu) vb IV gugurii (gu-gu-ríĭ), guguream (gu-gu-reámŭ), guguritã (gu-gu-rí-tã), guguriri/gugurire (gu-gu-rí-ri) – (unã cu gurguredz)

§ gugurit (gu-gu-rítŭ) adg guguritã (gu-gu-rí-tã), gugurits (gu-gu-rítsĭ), guguriti/gugurite (gu-gu-rí-ti) – (unã cu gurgurat)

§ guguriri/gugurire (gu-gu-rí-ri) sf guguriri (gu-gu-rírĭ) – (unã cu gurgurari)

§ gãrgãredz1 (gãr-gã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (gãr-gã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (gãr-gã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (gãr-gã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (gãr-gã-ri-dzá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: arãu tsi gãrgãreadzã

§ gãrgãridzat1 (gãr-gã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (gãr-gã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (gãr-gã-ri-dzátsĭ), gãrgãridzati/gãrgãridzate (gãr-gã-ri-dzá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gãrgãridzari1/gãrgãridzare (gãr-gã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (gãr-gã-ri-dzắrĭ) – (unã cu gurguridzari)

§ gurledz (gur-lédzŭ) vb I gurlidzai (gur-li-dzáĭ), gurlidzam (gur-li-dzámŭ), gurlidzatã (gur-li-dzá-tã), gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di un porcu tsi gurnjadzã; fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; fac un vrondu ca-atsel dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurnjedz, gurnjescu, zgurnjescu, azgurnjescu, gurguredz, gurguledz;
(expr: lj-gurleadzã matsãli = easti multu agiun)
{ro: grohăi, susura, chiorăi}
{fr: grogner, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: grunt, purl (brooks), mumble, rumble (bowels)}
ex: nã gurleadzã (gurguleadzã) matsãli di foami; bãgarã atumtsea s-gurleadzã (vãzeascã) apili

§ gurlidzat (gur-li-dzátŭ) adg gurlidzatã (gur-li-dzá-tã), gurlidzats (gur-li-dzátsĭ), gurlidzati/gurlidzate (gur-li-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di un porcu tsi gurnjadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurnjat, gurnjit, azgurnjit, zgurnjit, gurguridzat, gurgulidzat
{ro: grohăit, susurat, chiorăit}
{fr: grogné, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: grunted, purled (brooks), mumbled, rumbled (bowels)}

§ gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dzá-ri) sf gurlidzãri (gur-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu porcul gurnjadzã; atsea tsi s-fatsi unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; atsea tsi fatsi (s-avdi) cãndu matsãli gurleadzã; gurnjari, gurnjiri, azgurnjiri, zgurnjiri, gurguridzari, gurgulidzari
{ro: acţiunea de a grohăi, de a susura, de a chiorăi; grohăire, susurare, chiorăire, grohăit, chiorăit}
{fr: action de grogner, de murmurer, de grouiller (en parlant des boyaux); grognement, gargouillement}
{en: action of grunting; of purling (brooks), of mumbling of rumbling (bowels)}

§ gurlescu (gur-lés-cu) vb IV gurlii (gur-líĭ), gurleam (gur-leámŭ), gurlitã (gur-lí-tã), gurliri/gurlire (gur-lí-ri) – (unã cu gurledz)
ex: lu-avdu tsi gurleashti (gurnjashti) porcul; gurlinda (gurlidzãnda) s-dutsi n munti

§ gurlit (gur-lítŭ) adg gurlitã (gur-lí-tã), gurlits (gur-lítsĭ), gurliti/gurlite (gur-lí-ti) – (unã cu gurlidzat)

§ gurliri/gurlire (gur-lí-ri) sf gurliri (gur-lírĭ) – (unã cu gurlidzari)

§ gãr-gãr-gãr! (gãr-gãr-gãr) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi un vrondu (faptu di-un lucru tsi s-minã, di zburãrea-a unui tsi nu-astãmãtseashti dip, etc.)
{ro: cuvânt care imită un sunet}
{fr: interjection qui imite un bruit}
{en: word imitating a sound}
ex: gãr-gãr-gãr! agiumsi oulu trãsh n vali

{ro: acţiunea de a limpezi, de a clarifica; limpezire, clarificare}
{fr: action de clarifier, de rendre limpide}
{en: action of clearing, of clarifying}

§ limpisescu (lim-pi-sés-cu) (mi) vb IV limpisii (lim-pi-síĭ), limpiseam (lim-pi-seámŭ), limpisitã (lim-pi-sí-tã), limpisi-ri/limpisire (lim-pi-sí-ri) – (unã cu limpidzãscu)
ex: apa s-limpisi (s-featsi limpidi, limpidzã)

§ limpisit (lim-pi-sítŭ) adg limpisitã (lim-pi-sí-tã), limpisits (lim-pi-sítsĭ), limpisiti/limpisite (lim-pi-sí-ti) – (unã cu limpidzãt)

§ limpisiri/limpisire (lim-pi-sí-ri) sf limpisiri (lim-pi-sírĭ) – (unã cu limpidzãri)