DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buric

buric (bu-rícŭ) sn buricuri (bu-rí-curĭ) –
1: urma (semnul) tsi-armãni pri pãntica-a omlui (tu mesi, nãinti shi nsus), dupã tsi-lj si talji matslu-a natlui (ta si s-dispartã di dadã-sa), tu oara tsi s-amintã; mãrdzeaua-a buriclui (di la buric); bãric, bric;
2: partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: buriclu (di pãduri, di cireap, etc.) = mesea (di pãduri, di cireap, etc.); expr:
2: nji s-alichi buriclu (di vreari) = am mari mirachi; cãdzui tu multã vreari; (feata) u-am tu mari vreari;
3: nji s-alichi buriclu (ti-un lucru) = am mari mirachi shi voi s-lu-am (un lucru);
4: nji s-alichi buriclu (di foami) = nj-easti multã foami, hiu lishinat di foami;
5: nj-fudzi buriclu (di fricã) = lãhtãrsescu;
6: nj-fudzi buriclu (di agnos) = nji si fatsi greatsã; nj-yini s-versu;
7: nj-adun buriclu = isihãsescu;
8: buriclu-nj si bagã mpadi = nj-easti multu di multu njilã;
9: easti cu buriclu la gurã = easti greauã, easti cu sartsinã, ashteaptã njic;
10: mi doari buriclu; mi mushcã buriclu = (i) mi doari pãntica; (ii) cãdzui tu mari vreari)
{ro: buric; burtă}
{fr: nombril; ventre}
{en: navel; belly}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; buriclu a ficiuriclui; babã s-cljamã atsea cari talji buriclu a natslor; ti mushcã buriclu
(expr: ti doari pãntica di multã mãcari tsi-ai faptã); u vidzu feata shi-lj s-alichi buriclu (shi-lj cãdzu tu mari vreari); di fricã, nj-fudzi buriclu
(expr: mi-acãtsã lãhtara); lj-ari fudzitã buriclu
(expr: lj-s-ari faptã multã greatsã); him tu buriclu (fig: mesea) a earnãljei; agiumsi tu buriclu (fig: tu mesea) di pãduri; pitrumsi pãn tu buriclu (fig: tu mesea) a pãduriljei; u-arucã pãnã tu buriclu (fig: tu mesea) di cireap; tu buriclu a dunjailjei
(expr: sh-tu mesea-a lumiljei, a loclui, tu guvã di sharpi) s-ti-ascundeari va-nj ti aflu; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi
(expr: trã mini nj-easti multu ma multu njilã)

§ bãric (bã-rícŭ) sn bãricuri (bã-rí-curĭ) – (unã cu buric)

§ bric (brícŭ) sn bricuri (brí-curĭ) – (unã cu buric)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuciuljan

ciuciuljan (cĭu-cĭu-ljĭánŭ) sm ciuciulanj (cĭu-cĭu-ljĭánjĭ) – agru-pulj cunuscut trã ciuciula cu cari s-cãmãruseashti sh-cari u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciurlii, ciuciulan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai, tsitsivelj, tsitsivei, tsurtsuljan, puljlu picurar
{ro: ciocârlie}
{fr: alouette}
{en: lark}

§ ciuciulan (cĭu-cĭu-lánŭ) sm ciuciulanj (cĭu-cĭu-lánjĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: ciuciulanjlji s-muta azbuirãndalui

§ ciuciurlii/ciuciurlie (cĭu-cĭur-lí-i) sf ciuciurlii (cĭu-cĭur-líĭ) – (unã cu ciuciuljan)

§ ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭŭ) sm ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); lipsea un ciuciuleai

§ ciurleai (cĭur-leáĭŭ) sm ciurleai (cĭur-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)

§ ciuleai (cĭu-leáĭŭ) sm ciuleai (cĭu-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cara s-misurarã ninga nãoarã tuts puljlji, lipsea un ciuleai

§ tsurtsuljan (tsur-tsu-ljĭánŭ) sm tsurtsuljanj (tsur-tsu-ljĭánjĭ) – (unã cu ciuciuljan)

§ tsitsivei (tsi-tsi-véĭŭ) sm tsitsivei (tsi-tsi-véĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cãntã sh-dultsilj tsitsivei

§ tsitsivelj (tsi-tsi-véljĭŭ) sm tsitsivelj (tsi-tsi-véljĭ) – (unã cu ciuciuljan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

picurar

picurar (pi-cu-rárŭ) sm picurari (pi-cu-rárĭ) – om (di-arada cu-arugã) tsi aveaglji, pashti, ari vrundida-a oilor sh-fatsi sh-cashlu la stani; baci, cãshar;
(expr:
1: easti picurar = easti om cari, di-aradã) nu para ari carti, nu para shtii multi, easti ca hazo, prostu, nipilixit, etc.;
2: puljlu picurar = agru-pulj cunuscut trã ciuciula tsi u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai;
3: banã di picurar = banã di om aplo, isihã, fãrã ghideri;
4: cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tra s-nu s-acatsã di-un un lucru, macã lj-easti fricã di-atseali tsi va patã cu-adrarea-a lui, i nu lu-arãsescu urmãrli;
5: coada cap easti la noi, sh-luplu picurar la oi; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu caplu-a unei sutsatã easti un om niuidisit s-facã lucrul, icã ari alti intiresi shi-sh mutreashti mash huzmetea-a lui, nu atseali a sutsatiljei;
6: di la coada-a oilor, s-cunoashti bunlu picurar = omlu bun s-cunoashti dupã cum sh-lu fatsi lucrul; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã pravda tsi easti grasã, s-caftã la coadã; macã coada easti grasã, ashi easti sh-pravda];
7: tsi shtii picurarlu di dupã coada-a oilor? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu-au di-iu s-li cunoascã, cã bana-a lor lj-ari tsãnutã, di-aradã, diparti di-aesti lucri; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã, di itia cã suntu cama alãgats, cãrvãnarlji s-lugursescu ma cu minti dicãt picurarlji])
{ro: păstor, cioban}
{fr: berger}
{en: shepherd}
ex: picurar cu percea lungã; picurarlji cãndu-au minti, ncaltsã sh-puriclu; picurarlji unãoarã pri mes dipun tu pãzari; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; o, lai picurare!
(expr: o, lai glare!);

§ picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭŭ) sm picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭ) – picurar njic (di ilichii i boi)
{ro: ciobănaş}
{fr: petit berger}
{en: little (small) shepherd}

§ picu-rãroanji/picurãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) sf picurãroanji/pi-curãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) – muljari tsi lucreadzã la oi, aveaglji sh-pashti oili; muljarea-a unui picurar
{ro: păstoriţă, nevastă de cioban}
{fr: bergère, femme de berger}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plai

plai (pláĭŭ) sn plaiuri (plá-ĭurĭ) shi plai (plá-i) – partea dit munti (poalã, dzeanã, schinãrat, etc. di-aradã nsurinatã) fãrã arburi sh-cu pãshuni bunã trã oi; arãdzãm
{ro: plai}
{fr: pied d’une montagne (exposé au soleil); flanc d’une montagne; arrondissement de montagne}
{en: side or foot of a mountain with grass land}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); hoarã tu plai (arãdzãm); pi chipita-a dzenjlor cãt lja ocljul easti plai; oili pãshtea plailu; oili ahurhirã s-lja plailu (arãdzãmlu) nsus; tricu plailu-a muntilui; yini dit pãduri shi plaiuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pulj1

pulj1 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) –
1: multi turlii di prici cu truplu-acupirit di peani, cu dintanã, tsi fac oauã sh-cu doauã arpiti mãri cu cari azboairã;
2: njiclu (tsi easti dit oauã fapti sh-cluciti) di-aesti prici; (fig:
1: pulj = zbor dultsi di diznjirdari cu cari s-hãidipseashti un njic, un vrut, etc.; expr:
2: lapti di pulj = itsi lucru vrei, cã easti i cã nu easti tu lumi, cã s-fatsi i cã nu s-fatsi vãrãoarã;
3: mi culcu (bag s-dormu) cu puljlji = mi bag s-dormu agonja, cum cadi noaptea;
4: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
5: scoasi puljlu arichi = tinir tsi pistipseashti cã ari criscutã shi poati s-facã dupã caplu-a lui;
6: pulj tu vimtu = yisi, lucri tsi nu s-fac;
7: ca pulj orghi = ca un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti etimi;
8: ca pulj fãrã cloci = singuri, fãrã s-aibã cari sã-lj mutreascã, s-lj-afireascã di-arali, etc. ca njits fãrã dadã, oarfãnj;
9: di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi nu suntu ifhãrãstisits cu-atseali tsi pot s-aibã, ma sã nyiseadzã cã va s-aibã lucri tsi nu va poatã vãrãoarã s-li aibã;
10: cati pulj, sh-bãtearea-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pom cu-aumbra-lj;
11: ved pulj ntr-oclji = s-dzãtsi cãndu ti-agudeashti cariva pri cap di tsã si pari cã vedz steali verdzã;
12: tsi pulj va s-acats = tsi amintatic va s-ai, tsi hãiri va fats;
13: iu bea puljlji apã; iu featã puljlji = (tu pirmiti) iuva multu diparti, la mardzinea-a loclui, dupã soari;
14: loc iu nitsi pulj nu calcã (bati) = (tu pirmiti) irnjii, pundii, pustiljii, loc multu diparti;
15: pulj azbuirãtor (mãyipsit, aumbrat, cãntat) = (tu pirmiti) pulj tsi poati s-facã nishenj sh-di-aradã caftã s-lj-agiutã Mushata-a Loclui shi Gionili Aleptu;
16: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
17: pulj gurã di om = (tu pirmiti) pulj tsi zburashti ca omlu)
{ro: pasăre, pui (de pasăre)}
{fr: oiseau, poulet}
{en: bird, chick}
ex: tsi-aruts tu vimtu sh-nu cadi? (angucitoari: puljlu); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã; acãtsai un pulj; alãndura scoasi pulj (featsi njits); puljlu di gãljinã azbuirã; lj-furarã doi pulj sh-nã pulji; pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj (njits); nu-alasã puljlu s-ts-azboairã; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; armasirã ca pulj fãrã cloci
(expr: fãrã mutriri, agiutor di la vãrnu); s-videm tsi pulj va s-acats!
(expr: s-videm ma s-fats vãrã prucuchii); sh-lapti di pulj adutsi!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn