DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciubanã

ciubanã (cĭu-bá-nã) sf ciubãnj (cĭu-bắnjĭ) – lingurã picurãreascã di lemnu; hljarã, lingurã
{ro: lingură ciobănească de lemn, polonic}
{fr: cuiller en buis don’t se servent les pâtres}
{en: wooden spoon used mostly by shepherds}
ex: nu shtia cum s-minteascã cu ciubana (lingura-atsea di lemnu); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti shi ficiorlu, dã-lj cu ciubana, u bitisi tuoarã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hljarã

hljarã (hljĭá-rã) sf hljeri (hljĭérĭ) – lingurã mari di lemnu; ciubanã, lingurã; (fig: hljara = om lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i tu faptã; chirut, hasca, ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun)
{ro: lingură mare de lemn}
{fr: grande cuillère en bois}
{en: large wooden spoon}
ex: mãcã cu hljara, nu cu lingura

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pixari/pixare

pixari/pixare (pic-sá-ri) sf pixãri (pic-sắrĭ) – unã soi di arburi di pãduri, di boi njicã, cu frãndzãli tsi sta daima verdzã, cu lilici albi icã aroshi, cu fructi ca mãrdzeali njits aroshi, cu un lemnu sãnãtos galbin-arosh, dit cari picurarlji au adetea si sh-facã cãrlibanili (lingurli di lemnu, sfurlili, etc.); pixar, pixu, piscu, pliscu, agãreauã, gãreauã, bãngiu, shimshir
{ro: merişor}
{fr: sorte de buis don’t on fait des houlettes}
{en: kind of box-tree, good for making shepperd’s crook}
ex: lemnul di pixari easti cãftat shi tr-atsea easti scumpu

§ pixar (pic-sárŭ) sm pixari (pic-sárĭ) – (unã cu pixari)

§ pixu (píc-su) sm picshi (píc-shi) – (unã cu pixari)

§ piscu2 (pís-cu) sm pishti (písh-ti) – (unã cu pixari)
ex: di lemnu di piscu s-fac lingurli di lemnu

§ pliscu (plís-cu) sm pl(?) – (unã cu pixari)

§ pixãrish (pi-xã-ríshĭŭ) adg pixãrishi/pixãrishe (pi-xã-rí-shi), pixãrish (pi-xã-ríshĭ), pixãrishi/pixãrishe (pi-xã-rí-shi) – adrat di pixu
{ro: de merişor}
{fr: de buis}
{en: of box-tree}
ex: ciubanã pixãrishi (adratã di pixu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã