DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cirshescu

cirshescu (cir-shĭés-cu) vb IV cirshii (cir-shíĭ), cirsham (cir-shĭámŭ), cirshitã (cir-shí-tã), cirshiri/cirshire (cir-shí-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da tsiva; tser (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; guzgunipsescu ta s-aflu tsiva, tu-un loc cu multi lucri; caftu, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, tser
{ro: cerşi, cere, căuta}
{fr: chercher assidûment; mendier, fouiller}
{en: seek diligently, beg}
ex: cirshashti trã (caftã cu multã ngricari, moari dupã) unã scafã di yin; las si zghilea shi sh-cirsha trã (shi s-cãfta, s-tsirea ca un tsiritor) nã mãshcãturã di pãni; tsi cirsheshti (guzgunipseshti) aclo?

§ cirshit (cir-shítŭ) adg cirshitã (cir-shí-tã), cirshits (cir-shítsĭ), cirshiti/cirshite (cir-shí-ti) – (lucru) tsi easti cãftat cu multã ngricari; cari tseari un lucru di la cariva; cari guzgunipseashti tu-un loc cu multi lucri; (lucru) cãftat di un tsiritor (sã-lj si da geaba); cãftat, tsirut
{ro: cerut, cerşit, căutat}
{fr: cherché assidûment, fouillé, mendié}
{en: sought diligently, begged}

§ cirshi-ri/cirshire (cir-shí-ri) sf cirshiri (cir-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cirshashti; cãftari, tsireari, tseariri
{ro: acţiunea de a cere, de a cerşi, de a căuta}
{fr: action de chercher assidûment, de fouiller, de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tser3

tser3 (tsérŭ) vb III shi II tsirui (tsi-rúĭ), tsiream (tsi-reámŭ) tsirutã (tsi-rú-tã), tseariri/tsearire (tseá-ri-ri) shi tsireari/tsireare (tsi-reá-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da (sã-nj si facã) tsiva; cirshescu (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; caftu, ashi cum fac tsiritorlji, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, cirshescu;
(expr:
1: cari multi tseari, cheardi sh-cãti ari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã multi, paramulti;
2: cari tseari (cari caftã, cari cirshashti), nu cheari, ma necã-i tr-alãvdari = zborlu yini di-aclo cã ma s-cirsheshti, va tsã si ndreagã poati huzmetea, ma easti sh-arushinos shi va tsã scadã tinjia)
{ro: cere, cerşi}
{fr: demander, mendier}
{en: seek, beg}
ex: s-dusi s-tsearã (s-cirshascã) pri la casili-a oaminjlor; easti-un om tsi tseari (caftã ca un dicunjar, cirshashti) multi; s-agiungã s-tsearã (s-caftã ca un tsiritor); njirdzea di tsirea (cirsha, ca un tsiritor); arbineshlji nu para tsirea (cãfta) ma dimãnda; ma ncot tsirem (cãftãm) lunjina-lj; azgunja pitacilj-atselj cari au ma multu nietea s-furã icã s-tsearã

§ tsirut (tsi-rútŭ) adg tsirutã (tsi-rú-tã), tsiruts (tsi-rútsĭ), tsiruti/tsirute (tsi-rú-ti) – tsi caftã cu multã ngricari sã-lj si da tsiva; cari tseari un lucru di la cariva; cari caftã, ca un tsiritor, sã-lj si da tsiva geaba; cãftat, cirshit
{ro: cerşit, cerut}
{fr: demandé, mendié}
{en: sought diligently, begged}

§ tseariri/tsearire (tseá-ri-ri) sf tseariri (tseá-rirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tseari tsiva; cartea tsi s-pitreatsi iuva (trã cariva) tu cari s-fatsi unã cãftari; tsireari, cãftari, cirshari, dimãndari
{ro: acţiunea de a cerşi, de a cere}
{fr: action de chercher assidûment, de demander de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}

§ tsireari/tsireare (tsi-reá-ri) sf tsireri (tsi-rérĭ) – (unã cu tseariri)
ex: njicã tsireari (dimãndari, cãftari) sh-putsãnã pishchesi ma pãlãcãrsescu

§ tsiritor (tsi-ri-tórŭ) sm, sf, adg tsiritoari/tsiritoare (tsi-ri-tŭá-ri), tsiritori (tsi-ri-tórĭ), tsiritoari/tsiritoare (tsi-ri-tŭá-ri) – atsel tsi tseari (caftã) tsiva tra sã-lj si da geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn