§ Chershar (chĭer-shĭárŭ) sm – (unã cu Cirishar2)

§ Tsirishar (Tsi-ri-shĭárŭ) sm – (unã cu Cirishar2)

§ Heristi (He-ris-tí) sm – (unã cu Cirishar2)

§ Tiristi (Thi-ris-tí) sm – (unã cu Cirishar2)

(expr: l-mãyipsirã) pri Goga; ponjlji ligarã
(expr: featsirã) multu poami estan; Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami sh-Cirisharlu li coapsi; nu-lj ligã ninga mintea
(expr: armasi ageamit, nu criscu cu mintea, nu s-coapsi la minti); aestu u ligã tu greaua, ca gumarlu pri punti
(expr: ari cap di tãgari, u tsãni pi-a lui, easti nãpudhearic); ascherea ligã
(expr: anvãrligã) pãdurea; mi ligai cu nãs s-fac lucru; u ligã
(expr: deadi zborlu, s-ipuhriusi) “cã va mi duc”, shi di ducã mãna nu trapsi; ficiorlu s-ligã (deadi zborlu, lj-tãxi) s-lj-aducã cãnjlji; cu un zbor lji ligai gura
(expr: l-feci s-tacã, s-nu-sh dishcljidã gura) di nu putu s-dzãcã tsiva; nãs nu-ascultã shi u ligã
(expr: apufãsi), cã va s-ducã, iu s-duc sh-fratslji; sh-ligã tuti cãrtsãli tsi-avea; mi ligai
(expr: lj-tãxii) s-lji fac aestã buneatsã; li bãgash ghini, cu sineti?; nu mi leg
(expr: nu-ts tãxescu), cara s-pot va s-yin, cara nu, nu; moasha-atsea-l ligã
(expr: lj-arcã mãyi); leagã-ts tsãruhili
(expr: ndreadzi-ti, fã-ti etim) sh-adunã-o cãtrã amari

§ ligat (li-gátŭ) adg ligatã (li-gá-tã), ligats (li-gátsĭ), ligati/ligate (li-gá-ti) – (lucri) tsi suntu fapti si sta stres deadun (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi eali sh-un nod tsi li tsãni tu-un loc deadun, tra s-nu s-disfacã); (pungã) tsi-lj s-ari ncljisã gura cu-un spangu anvãrtit deavãrliga
{ro: legat}
{fr: lié, attaché}
{en: tied, attached}
ex: dipuni ligat di bãrnu shi agiundzi tru salã; un pilister cu cartea ligatã di gushi; him cu mãnjli ligati sh-nu putem s-u dãm; oaminj ligats cu mãnjli dinãpoi; tãlje funea cu cari eara ligat; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; cu ocljilj ligats, da s-acatsã vãrã, da s-acatsã, nu-ari; eara ligat cu heari multu greali; calu easti ligat (tsãnut di tsiva cu-unã funi tra s-nu s-minã dit loc); tora nyeai shi nu hiu ligat di giurat
(expr: pot s-fac shi si spun tsi voi); greashti cu un grai ligat
(expr: apufãsit, mintimen); acatsã di ntreabã capitili ligati
(expr: mintimeni) dit amirãrilji; ari zboarã ligati
(expr: mintimeni); vãrã nu putea s-lji da vãrã minti ligatã
(expr: mintimenã, tsi mindueashti ghini, etc.); Yeani n hoarã ma ligat
(expr: ma cu minti, ma cu cap, ma mintimen); gionili-a tãu easti ligat
(expr: mãyipsit, lji s-au faptã-amãyi; icã expr: easti loat sclav); cãnjlji atumtsea eara ligats cã sh-eara dzua; nu hiu ligat di giurat shi aspun alihea curatã

§ ligari/ligare (li-gá-ri) sf ligãri (li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-leagã tsiva i cariva;
(expr: hiu tri ligari = hiu glar, glãrii di minti)
{ro: acţiunea de a lega}
{fr: action de lier, d’attacher}
{en: action of tying; of attaching}
ex: lai capsuman, ligari vrei di prun; easti tri ligari
(expr: glãri di minti)

§ ligãturã (li-gã-tú-rã) sf ligãturi (li-gã-túrĭ) – atsea (spangul, funea, singirlu, zborlu dat, etc.) tsi li fatsi s-hibã ligati dauã (i ma multi) lucri; lucrili tsi suntu ligati deadun; zbor dat salami di cariva (cu giurat, cu tsirimonji) cã va-l facã sigura un lucru; aduchirea (sinfunia, cundrata) cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj ta s-facã tsiva; atsea di cari easti ligat un lucru ca si s-facã i s-nu s-facã; ipuhreusi, cãuli, cãvuli, sinfunii, ligãmintu
{ro: legătură, condiţie, legământ, pact, înţelegere}
{fr: lien, liaison, condition, pacte, obligation}
{en: tie, bond, binding, condition, pact, understanding}
ex: lj-diznudai ligãturli cu cari eara ligat la mãnj; lo avearea di la vãsiloanja, cum lã fu ligãtura (aduchirea); vinji la pãlati, cum lã fu ligãtura; aclo avea nã ligãturã multu greauã; deadi zbor, cã nãsh avurã ligãtura, s-nu s-ducã; prindea tora, dupã ligãturã, s-lji da feata; limba lji si dizligã dinãoarã; featsirã ligãtura, i s-lu dispoalji di muli, i si-lj lja tut tsi-ari preftul; hilja-a amirãlui va mãrtari, cu ligãtura (ipuhreusea tra) s-u facã s-arãdã; u vindic mash cu-unã ligãturã (cãuli, ligãmintu)

§ ligãmintu (li-gã-mín-tu) sn ligãminti/ligãminte (li-gã-mín-ti) – zbor dat i aduchiri faptã salami (cu giurat, cu tsirimonji) di cariva (i ma multsã) cã va si s-facã sigura un lucru; sinfunia cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj tra s-facã tsiva
{ro: legământ, pact, înţelegere}
{fr: pacte, obligation}
{en: pact, understanding}

§ dizleg (diz-légŭ) (mi) vb I dizligai (diz-li-gáĭ), dizligam (diz-li-gámŭ), dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) – li fac dauã (i ma multi) lucri tra s-nu mata hibã ligati un di-alantu (s-hibã ahoryea); disfac un nod cu cari easti ligat un lucru; dishcljid unã pungã (sac, etc.) tsi eara ligatã la gurã; disfac, diznod, dishcljid;
(expr: l-dizleg = (i) ãlj dau cali (lj-aflu ceareea, troplu, culaea) a unui lucru tsi easti multu mintit; aflu apandisea la unã ntribari i unã angucitoari; (ii) l-fac pri cariva (cu discãntãri) tra si s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat; lu-amãyipsescu, l-cãrmuescu; (iii) aspargu ntsircljarea tu cari s-aflã cariva i tsiva; (iv) lu-ascap dit ligarea sh-arcarea tu-ahapsi;
2: mi dizleg = (i) es dit ananghea (ipuhriusirea) tsi u-am tra s-fac lucrili tsi-nj si caftã s-li fac; (ii) mi-aruc tu-unã banã di purnilji; mi fac pãnghios;
3: nj-dizleg limba (di giurat) = (i) dishcljid gura shi zburãscu di lucri tsi vream s-li tsãn ascumti; (ii) pot (am izini tra) sã zburãscu trã un lucru ti cari am faptã giurat ca s-nu zburãscu; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
4: ãnj dizleg ocljilj = ved tsi s-fatsi;
5: mi dizleg = spun tsi am tu suflit a unui tsi poati s-mi-aducheascã i amãrtiili a unui preftu tra s-am ljirtarea-al Dumnidzã)
{ro: dezlega; rezolva (probleme)}
{fr: délier, débander, résoudre (des problèmes)}
{en: untie, solve (problems)}
ex: dizligã cãpestrul di la cal; brãnlu-a meu dizleagã (disfã, distsindzi); cara poati s-anguceascã shi s-dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) treili aesti ntribãri; dizligã (disfeatsi) hearili di la mãnj; dizleagã-nj mãnjli sã-ts dau ndoauã zãhãrtãri din gepi; nafoarã, s-dizligã shi ligã funea di un cutsur; lj-fu njilã a gionilui sh-u dizligã; nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; lji si dizligã limba di giurat shi zburã hiljlu di-amirã; aestã, minti fiteascã, lji li dizligã; nã dizligãm ocljilj
(expr: vidzum tsi s-fatsi); lji si dizligã limba
(expr: nchisi s-da apandisi la ntribãri) cãndu vidzu cã vor s-lu vatãmã pi tatã-su; va s-poatã s-li dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) atseali trei ntribãri; lji si dizligã limba di giurat; mi dizligã
(expr: mi ljirtã) preftul di-amãrtii ca s-pot s-mi cumãnic; cum u dizligã luguria
(expr: cum ãlj deadi cali, lj-aflã troplu a luguriiljei)?; moasha-aestã shtii s-leagã
(expr: s-arucã mãyi) shi s-dizleagã
(expr: s-dishteaptã dit mãyi); di cãndu muri tatã-su s-dizligã
(expr: s-featsi pãnghios)

§ dizligat (diz-li-gátŭ) adg dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligats (diz-li-gátsĭ), dizliga-ti/dizligate (diz-li-gá-ti) – tsi nu mata easti ligat; tsi easti niligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.)
{ro: dezlegat; rezolvat (probleme)}
{fr: délié, débandé, résolu (des problèmes)}
{en: untied, solved (problems)}
ex: cãnili-i dizligat; ari gura dizligatã
(expr: zburashti multi, tsi lipseashti sh-tsi nu lipseashti)

§ dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) sf dizligãri (diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a dezlega; de a rezolva (probleme)}
{fr: action de délier, de débander, de résoudre (des problèmes)}
{en: action of untying, of solving (problems)}
ex: lji spusi dizligarea-a atsilor trei ntribãri

§ nidizligat (ni-diz-li-gátŭ) adg nidizligatã (ni-diz-li-gá-tã), nidizligats (ni-diz-li-gátsĭ), nidizliga-ti/nidizligate (ni-diz-li-gá-ti) – tsi nu easti dizligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.); tsi easti ninga ligat
{ro: nedezlegat, nerezolvat}
{fr: qui n’est pas délié or détaché, qui n’est pas résolu (des problèmes)}
{en: that is not untied, undetached, unsolved (problems)}
ex: cãnili-i nidizligat (easti ligat)

§ nidizliga-ri/nidizligare (ni-diz-li-gá-ri) sf nidizligãri (ni-diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a nu dezlega; de a nu rezolva (probleme)}
{fr: action de ne pas délier, de ne pas détacher, de ne pas résoudre (des problèmes)}
{en: action of not untying, of not detaching, of not solving (problems)}

{ro: primăvăratic}
{fr: printanier}
{en: vernal, spring (flowers, etc.)}
ex: cash prumuvirescu (di prumuvearã, faptu cu laptili di prumuvearã)

§ primuvãratic (pri-mu-vã-rá-ticŭ) adg primuvãraticã (pri-mu-vã-rá-ti-cã), primuvãratits (pri-mu-vã-rá-titsĭ), primuvãratitsi/primuvãratitse (pri-mu-vã-rá-ti-tsi) – (unã cu prumuvirescu)
ex: featsi un chiro primuvãratic (ca di primu-vearã)

3: Stã-Mãria n casã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti multã harauã n casã;
4: vã u-adusi Stã-Mãria! = taxiratea vã u-adusi Stã-Mãria!)
{ro: Sfânta Fecioară Maria}
{fr: la (Sainte) Vierge (Marie)}
{en: Blessed Virgin Mary}
ex: vinjirã ti Stã-Mãrii n hoarã; tricurã dauãli Stã-Mãrii; shi n dzãlili di Stã-Mãrii; tricu Stã-Mãria? tricu veara; s-adunarã ca trã Stã-Mãrii
(expr: s-adunarã multsã); shi n dzãlili di Stãmãrii (dzãlili di 15, 16 di Avgustu); nacã tini ti featsi Stã-Mãria sh-mini yumara?
(expr: tsi ti tsãnj sh-ahãntu mari, tsi ti cãmãruseshti multu, cã doilji di dadã di-aradã him faptsã); nu mãcãm ti preasinjli-ali Stã-Mãrii; Stã-Mãrii curatã, apãrã-nj di lãets

§ Stã-Vinjiri (Stã-ví-njirĭ), scriatã shi Stãvinjiri, sf –
1: Vinjirea Mari, dzua di nãinti di Pashti, cãndu s-yiurtiseashti moartea-a Hristolui pri crutsi;
2: Sãmta Vinjiri (Ayiu-Paraschivi) unã sãmtã a bisearicãljei a noastrã;
3: 26-li di Alunar, dzua tu cari bisearica u yiurtiseashti Sãmta Vinjiri, dzuã di mari sãrbãtoari armãneascã tu Pindu, cãndu armãnjlji trag un mari cor dupã tsi easi bisearica
{ro: Sfânta Vineri}
{fr: Saint-Vendredi}
{en: “Saint-Friday”}
ex: trãdzeam un mari cor, ca Avdela trã Stã-Vinjiri; fui astãdz la Stãvinjiri; Stãvinjirea ari nã bisearicã pi muntili Pitrina; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; Stã-Vinjirea shi Stã-Mãria suntu cama mãrli sãrbãtori di vearã trã armãnj

§ Sãn1- sm: [formã shcurtã di la sãntu] – (unã cu sãmtu1)
ex: Sãn-Chetru, Sãn-Medru, Sãn-Nicoarã, etc.

§ Sãn-Chetru (Sãn-Chĭé-tru), scriat shi Sãnchetru (Sãn-chĭé-tru), sm – un di apostulji a Hristolui, yiurtisit di bisearica crishtinã tu 29-li di Cirishar; Sum-Chetru
{ro: Sfântul Petru}
{fr: Saint Pierre}
{en: Saint Peter}

§ Sãn-Medru (Sãn-Mé-dru), scriat shi Sãnmedru, sm –
1: Ayiu-Dimitri, un ayi di-a bisearicãljei;
2: numa-a atsilui di-andzatsilea mes a anlui (namisa di Yizmãciunj shi Brumar), meslu tu cari yiurtisim numa-al Ayiu-Dimitri (tsi cadi pi 26-li di mes); Sãn-mãdrean, Sã-medru, Sa-medru, Su-medru, Ayiu-Dimitri
{ro: Sfântul Dumitru; Octombrie}
{fr: Saint Démètre; Octobre}
{en: Saint Demetrius; October}

§ Sãn-Mãdrean (Sãn-Mã-dreánŭ), scriat shi Sãnmãdrean, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sã3- (Sã) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sã-Medru (Sã-Mé-dru), scriat shi Sãmedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sa1 (Sa) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sa-Medru (Sa-Mé-dru), scriat shi Samedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sãm- sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
ex: mãni easti Sãm-Giorgiul; u-avea numa ti Sãm-Chetru

§ Sãmt- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
ex: dupã ndoi mesh va s-avem Sãmt-Ilie

§ Sum2- sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sum-Chetru (Sum-Chĭé-tru), scriat shi Sumchetru sm – (unã cu Sãn-Chetru)
ex: eara acasã ti Sum-Chetru

§ Sum-Vasili (Súm-Va-sílĭ), scriat shi Sumvasili, sm – mari dispoti tsi bãnã cãtã tu anjlji 350) yiurtisit di bisearicã tu 1-lu di Yinar (Anlu Nou); Ayiu-Vasili
{ro: Sfântul Vasile}
{fr: Saint Basile}
{en: Saint Basil}
ex: aprindu Sum-Vasili intrarã furlji la oaspili-a nostru

§ Su3 (Sú) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Su-Medru (Su-Mé-dru), scriat shi Sumedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)
ex: apruche Sumedrul (Ayiu-Dimitri; icã meslu tu cari cadi Ayiu-Dimitri); lj-apiri Sumedrul la poartã [bãgats oarã cã zborlu yini di-aclo cã tuti isãchili trã plãtirea-a borgilor s-fac trã Ayiu-Dimitri shi Ayiu-Yioryi]; ti Su-Medru intrãm tu casili-atseali nalili

§ Sint- sm, sf [formã shcurtã di la sintu] – (unã cu sãmtu1)
ex: n dzeanã, la Sint-Ilie

§ sãntisescu (sãn-ti-sés-cu) (mi) vb IV sãntisii (sãn-ti-síĭ), sãntiseam (sãn-ti-seámŭ), sãntisitã (sãn-ti-sí-tã), sãntisi-ri/sãntisire (sãn-ti-sí-ri) – fac tsiva (om i lucru) tra s-hibã sãmtu; sãntsãscu, ayisescu, ayiusescu
{ro: sfinţi}
{fr: sacrer, sanctifier}
{en: sanctify}
ex: un cu-alantu s-nu si sãntiseascã

§ sãntisit (sãn-ti-sítŭ) adg sãntisitã (sãn-ti-sí-tã), sãntisits (sãn-ti-sítsĭ), sãntisi-ti/sãntisite (sãn-ti-sí-ti) – tsi easti adrat di bisearicã tra s-intrã tu arada-a ayilor; tsi easti sãmtu; sãntsãt, ayisit, ayiusit
{ro: sfinţit}
{fr: sacré, sanctifié}
{en: sanctified}

§ sãntisiri/sãntisire (sãn-ti-sí-ri) sf sãntisiri (sãn-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti faptu sãmtu; fãtseari un lucru tra s-hibã sãmtu; sãntsãri, ayisiri, ayiusiri
{ro: acţiunea de a sfinţi; sfinţire}
{fr: action de sacrer, de sanctifier}
{en: action of sanctifying something}

§ sãntsãscu (sãn-tsắs-cu) vb IV sãntsãi (sãn-tsắĭ), sãntsam (sãn-tsámŭ), sãntsãtã (sãn-tsắ-tã), sãntsãri/sãntsãre (sãn-tsắ-ri) – (unã cu sãntisescu)

§ sãntsãt (sãn-tsắtŭ) adg sãntsãtã (sãn-tsắ-tã), sãntsãts (sãn-tsắtsĭ), sãntsãti/sãntsãte (sãn-tsắ-ti) – (unã cu sãntisit)

§ sãntsãri/sãntsãre (sãn-tsắ-ri) sf sãntsãri (sãn-tsắrĭ) – (unã cu sãntisiri)

§ virescu (vi-rés-cu) adg vireascã (vi-reás-cã), vireshtsã (vi-résh-tsã), vireshti/vireshte (vi-résh-ti) – tsi easti di veara; tsi s-fatsi veara; di vearã
{ro: văratic}
{fr: estival}
{en: estival}
ex: purta un stranj virescu (di veara)

§ nviredz1 (nvi-rédzŭ) vb I nvirai (nvi-ráĭ), nviram (nvi-rámŭ), nviratã (nvi-rá-tã), nvirari/nvirare (nvi-rá-ri) – nj-trec veara
{ro: văra, petrece vara}
{fr: passer l’été}
{en: spend the summer}
ex: va nvirãm (va nã tritsem veara) tu cãmpu; nvirãm (tricum veara) ghini

§ nvireadzã (nvi-reá-dzã) vb I unipirs nvirã (nvi-rắ), nvira (nvi-rá), nviratã (nvi-rá-tã), nvira-ri/nvirare (nvi-rá-ri) – intrã (yini) veara
{ro: se face (soseşte) vara}
{fr: arriver l’été}
{en: arrives summer}
ex: estan nvirã (intrã veara) amãnat

§ nver1 (nvérŭ) (mi) vb I nvirai (nvi-ráĭ), nviram (nvi-rámŭ), nviratã (nvi-rá-tã), nvirari/nvirare (nvi-rá-ri) – (unã cu nviredz1)

§ nvirat1 (nvi-rátŭ) adg nviratã (nvi-rá-tã), nvirats (nvi-rátsĭ), nvirati/nvirate (nvi-rá-ti) – cari treatsi (tricu) veara
{ro: vărat, care petrece vara}
{fr: qui a passé l’été}
{en: who has spent the summer}

§ nvirari1/nvirare (nvi-rá-ri) sf nvirãri (nvi-rắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu treatsi veara tu-un loc; intrarea-a vearãljei
{ro: acţiunea de a petrece vara; vărare, petrecere vara, sosirea verii}
{fr: action de passer l’été; arrivée de l’été}
{en: action of spending the summer, arrival of the summer}