DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arushinã

arushinã (a-ru-shí-nã) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – dzamã groasã, tsi-alicheashti ca unã soi di cirish (tutcali), scoasã di-unã soi di arburi ca chinlu, bradlu, etc.; arucinã, arãcini, arãtsini, ritsinã, rãshinã
{ro: răşină}
{fr: résine}
{en: resin}
ex: arushinã di chin

§ arucinã (a-ru-cí-nã) sf arucinj (a-ru-cínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ arãcini/arãcine (a-rã-cí-ni) sf arãcinj (a-rã-cínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ arãtsini/arãtsine (a-rã-tsí-ni) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ ritsinã (ri-tsí-nã) sf ritsinj (ri-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ rãshinã (rã-shí-nã) sf rãshinj (rã-shínjĭ) – (unã cu arushinã);
ex: dzada aestã nu easti bunã, nu-ari multã rãshinã

§ rãshinos (rã-shi-nósŭ) adg rãshinoasã (rã-shi-nŭá-sã), rãshinosh (rã-shi-nóshĭ), rãshinoasi/rãshinoase (rã-shi-nŭá-si) – tsi ari s-facã cu rãshina; tsi ari rãshinã
{ro: răşinos}
{fr: résineux}
{en: resinous}
ex: lemnul aestu easti rãshinos (cu rãshinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciresh

ciresh (ci-réshĭŭ) sm ciresh (ci-réshĭ) – pom, cu frãndzã uvali shi lundzi, tsi fatsi lilici albi primuveara, criscut di om tu livãdz icã bãhceadz, trã yimishili (cireashili) njits sh-aroshi (cu-un os nãuntru) tsi li fatsi, dultsi sh-buni tu mãcari
{ro: cireş}
{fr: cerisier}
{en: cherry tree}
ex: bati sh-cuclu pri ciresh; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui

§ cireashi/cireashe (ci-reá-shi) sf cireashi/cireashe (ci-reá-shi) – yimisha faptã di pomlu ciresh, njicã, cãrnoasã sh-cu-un os nuntru, aroshi icã galbinã;
(expr:
1: cireashi n gurã = lucru tsi lu-ari omlu etim, lucru trã cari nu-ari-ananghi s-facã vãrã copus;
2: ca cireasha-atsea coaptã = cu multã nearãvdari (ashi cum ashteptsã s-cadã cãt cama-agonja cireashili coapti di pi pom), cu multã cãldurã, cu vreari, cu dultseami;
3: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali nibunili)
{ro: cireaşă}
{fr: cerise}
{en: cherry}
ex: cireashili s-coapsirã; lj-apreasi limba peri pãnã s-u lja, sh-tora s-lj-u da a vãsiljelui cireashi n gurã?
(expr: s-lj-u da etimã?); lu-ashtipta cu gura hãscatã tuts, ca cireasha-atsea coapta
(expr: cu multã nearãvdari); lu-aveaglji ca cireasha-atsea coapta; shi eara mushatã cum nu si spuni, shi naltã shi aruminã ca cireasha coaptã (aroshi la fatsã ca cireasha coaptã); u videai cum cãdea, ca vãrã cireashi coaptã

§ cirishar1 (ci-ri-shĭárŭ) sm cirishari (ci-ri-shĭárĭ) – omlu tsi vindi cireashi (n cali i tu ducheani)
{ro: vânzător de cireşi}
{fr: vendeur de cerises}
{en: cherry seller}
ex: cirisharlu li vindu cireashili

§ Cirishar2 (Ci-ri-shĭárŭ) sm fãrã pl – atsel di-anshasilea mes a anlui (cãndu s-coc cireashili, namisa di Mai shi Alunar); Chershar, Tsirishar, Heristi, Tiristi
{ro: Iunie}
{fr: Juin}
{en: June}
ex: tu meslu-al Cirishar s-fac cireashili; di pri meslu Cirishar; Cirisharlu li coapsi poamili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cirish

cirish (ci-ríshĭŭ) sn cirishuri (ci-ríshĭŭrĭ) – aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã, colã
{ro: clei}
{fr: colle de pâte}
{en: glue}
ex: cirishlu (cola, tupcala) cu cari s-alichescu cãrtsãli

§ ciriji/cirije (ci-rí-ji) sf ciriji (ci-ríjĭ) shi cirijuri (ci-rí-jĭurĭ) – (unã cu cirish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colã2

colã2 (có-lã) sf fãrã pl – aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; cirish, ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã
{ro: clei}
{fr: colle}
{en: glue}

§ aculsescu (a-cul-sés-cu) (mi) vb IV aculsii (a-cul-síĭ), aculseam (a-cul-seámŭ), aculsitã (a-cul-sí-tã), aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun alichiti cu unã colã; alãchescu, alichescu, lãchescu
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}

§ aculsit (a-cul-sítŭ) adg aculsitã (a-cul-sí-tã), aculsits (a-cul-sítsĭ), aculsiti/aculsite (a-cul-sí-ti) – tsi easti alichit cu unã colã di un altu lucru; alãchit, lãchit, alichit
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}

§ aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) sf aculsiri (a-cul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aculsescu dauã lucri; alãchiri, lãchiri, alichiri
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}
{en: action of gluing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

papã2

papã2 (pá-pã) sf fãrã pl –
1: zbor tsi s-dzãtsi a njitslor trã hrana tsi lã si da; mãcarea scoasã dit gura-a mamãljei (mama) tra s-hibã datã a natlui;
2: aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; colã, cirish, ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã
{ro: hrană pentru copii; cocă, clei}
{fr: nourriture pour les nourrissons; colle}
{en: food for the little children; glue}
ex: vrei tini papã (mãcari)?; u alichii cu papã (colã di fãrinã)

§ mpap (mpápŭ) vb I mpãpai (mpã-páĭ), mpãpam (mpã-pámŭ), mpãpatã (mpã-pá-tã), mpãpari/mpãpare (mpã-pá-ri) – hrãnescu njitslji cu papã scoasã dit gura-a mamãljei; alichescu cu papã (colã di fãrinã)
{ro: hrăni copilaşul cu “papă”; lipi cu cocă}
{fr: nourrir les enfants avec “papã”; coller}
{en: feed little children with “papã”; glue}
ex: mpapã (alicheashti cu colã) pingerea tra s-nu intrã vimtul; mpapã (mãcã) ficiorlu

§ mpãpat (mpã-pátŭ) adg mpãpatã (mpã-pá-tã), mpãpats (mpã-pátsĭ), mpãpati/mpãpate (mpã-pá-ti) – tsi easti hrãnit cu papã; tsi easti-alichit cu colã
{ro: hrănit cu “papă”; lipit cu cocă}
{fr: nourri avec “papã”; collé}
{en: fed with “papã”; glued}

§ mpãpa-ri/mpãpare (mpã-pá-ri) sf mpãpãri (mpã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpapã tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a hrăni copilaşul cu “papă”; de a lipi cu cocă}
{fr: action de nourrir les enfants avec “papã”; de coller}
{en: action of feeding little children with “papã”; of gluing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prumuvearã

prumuvearã (pru-mu-veá-rã) sf prumuveri (pru-mu-vérĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di earnã shi vearã (dit 23-li di Martsu tu 22-li (i 21-li) di Cirishar) cãndu chirolu nchiseashti si ncãldzascã, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji nvirdzãscu; primuvearã, primãvearã;
(expr:
1: prumuveara (ca adv) = chirolu di prumu-vearã;
2: di prumuvearã = (i) cãndu va s-yinã prumuveara; prumuveara-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di prumuvearã, (stranji) tsi s-poartã prumuveara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumu-veara; etc.; prumuvirescu;
3: di cu prumuvearã = hiindalui ninga prumuvearã, ninga niishitã (nibitisitã) prumuveara;
4: pãnã (tu intrata) di prumuvearã = pãnã tu nchisita (intrata) a prumu-vearãljei; pãnã tu ishita di earnã;
5: aestã prumuvearã = prumu-veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-prumuveara = prumuveara-a anlui tsi tricu, prumuveara di-aoa sh-un an;
7: nj-bati prumuveara = nj-si duc lucrili ambar;
8: cu-unã lilici (pulj, cuc, etc.) nu s-fatsi prumuveara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: primăvară}
{fr: printemps}
{en: spring (season)}
ex: anjurzeashti prumuvearã; s-veadi cã-lj bati prumuveara
(expr: cã-lj si duc lucrili ambar); nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari, sh-adusi aminti di casã

§ primuvearã (pri-mu-veá-rã) sf primuveri (pri-mu-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: primuveara s-dizvãlescu-ayinjli; un cuc nu-adutsi primuveara; un pulj, cari primuveara tu mushatili noptsã, azboairã di pri un arburi pri-alantu

§ primãvearã (pri-mã-veá-rã) sf primãveri (pri-mã-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: feata arsãrea, ca edzlji primãveara; un pulj a cui cãntic lu-avdzãm primãveara; di nãsi criscu unã lilici cari easi primãveara; nã dzuã di primãvearã, cãndu dishcljid arburlji shi nvirdzashti loclu

§ njadzã-prumuvearã (njĭá-dzã-pru-mu-veá-rã) adv – tu mesea di prumuvearã
{ro: la mijloc de primăvară}
{fr: au milieu du printemps}
{en: mid-spring}

§ prumuvirescu (pru-mu-vi-rés-cu) adg prumuvireascã (pru-mu-vi-reás-cã), prumuvireshtsã (pru-mu-vi-résh-tsã), prumuvireshti/prumuvireshte (pru-mu-vi-résh-ti) – tsi easti di prumuvearã i ca prumuveara; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumuveara; (stranj) tsi s-poartã prumuveara; primu-vãratic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn