DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlfã

cãlfã (cãl-fắ) sm cãlfadz (cãl-fádzĭ) – om (di-aradã tinir) cari lucreadzã ma multu chiro cu-un mastur tra s-lj-u nveatsã tehnea; om cari, dupã tsi ari lucratã ma multu chiro cu un mastur tsi cunoashti ghini unã tehni, u-ari nvitsatã (shi tora ari ndreptul s-lucreadzã tu-aestã tehni); calfã, cirac, ciuraci, cireac, mucio
{ro: calfă}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; ari multsã cãlfadz pãrmãtarlu-a meu; cari ari ficior trã cãlfã!

§ calfã (cál-fã) sf calfi/calfe (cál-fi) – (unã cu cãlfã)
ex: am doauã calfi

§ cãlfãlãchi/cãlfãlãche (cãl-fã-lắ-chi) sf cãlfãlãchi (cãl-fã-lắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cãlfã cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: călfie}
{fr: apprentissage, compa-gnonnage}
{en: apprenticeship}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cirac

cirac (ci-rácŭ) sm cirats (ci-rátsĭ) – un (tinir) tsi va si nveatsã unã tehni sh-lucreadzã (pãnã sh-u nveatsã) cu un mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; calfã, cãlfã, cireac, ciuraci, matiti, mucio
{ro: cirac, ucenic}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: intrã cirac (cãlfã) la cunduragi; mini tsi escu mastur bun shi nu putui s-adar tsiva sh-tini cirac mi ntricush

§ cireac (ci-reácŭ) sm cireats (ci-reátsĭ) – (unã cu cirac)
ex: easti cireaclu a nai cama bunlu pãrmãtar

§ ciuraci (cĭu-rácĭŭ) sm ciuraci (cĭu-rácĭ) – (unã cu cirac)
ex: shi nchisi ciuracilu (cãlfãlu) atsel

§ cirãclãchi/ci-rãclãche (ci-rã-clắ-chi) sf cirãclãchi (ci-rã-clắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cirac cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: ucenicie}
{fr: apprentissage}
{en: apprenticeship}
ex: greauã eara tu-un chiro cirãclãchea

§ ciraclãchi/ciraclãche (ci-ra-clắ-chi) sf ciraclãchi (ci-ra-clắchĭ) – (unã cu cirãclãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

matimã

matimã (má-thi-mã) sf matimati/matimate (ma-thí-ma-ti) shi mãtinj (mắ-thinjĭ) – unã nvitsãturã tsi u lja di la dascalu-a lui, un tinir tsi s-dutsi la sculii; lucru nvitsat di-un tinir di la un mastur (cum s-u facã unã tehni); paradusi, nvitsãturã
{ro: lecţie}
{fr: leçon}
{en: lesson}
ex: lj-deadi unã matimã (nvitsãturã) bunã; ahtari matimã vã da (ahtari nvitsãturã vã fatsi) dascalu?; mi bãgã tu matimã

§ matiti (ma-thi-tí) sm matitadz (ma-thi-tádzĭ) – ficior tsi s-dutsi la sculii; tinir tsi nveatsã unã tehni di la un mastur; grãmãtic, cirac, cireac, ciuraci, calfã, mucio
{ro: elev, ucenic}
{fr: écolier, apprenti}
{en: student, apprentice}
ex: eara tu sculia-a noastrã nã sutã di matitadz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mucio

mucio (mú-cĭo) invar – (tinir) tsi va si nveatsã unã tehni sh-lucreadzã (pãnã s-u nveatsã) cu un mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; cariva tsi tora nchiseashti s-facã un lucru shi nu para shtii cum s-lu facã ghini; tinir ageamit cari nu-sh cunoashti ghini tehnea (icã nu shtii ghini asteali tsi fatsi); calfã, cãlfã, cirac, ciuraci, cireac, ageamit
{ro: ucenic, simplist}
{fr: (jeune) apprenti, sans expérience, simplet}
{en: apprentice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã