DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cirdachi/cirdache

cirdachi/cirdache (cir-dá-chi) sf cirdãchi (cir-dắchĭ) – unã soi di balconi mari sh-dishcljisã tsi s-tindi nafoarã di casã (multi ori cu ndauã stiluri di cari s-andoapirã unã citii), iu dunjaea poati sã-sh bagã measã shi scamni, tra s-aproachi oaspits trã muabeti i mãcari; unã soi di apanghiu adrat dit virdeatsã tsi sta pi patru pari, tu ishita-a unui cutar i tu-un loc di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pãndrunitsã, pindrunitsã
{ro: cerdac}
{fr: terrasse}
{en: terrace}
ex: casã analtã shi cu cirdachi; yinits s-lucrãm la noi pi cirdachi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

astãsescu

astãsescu (as-tã-sés-cu) vb IV astãsii (as-tã-síĭ), astãseam (as-tã-seámŭ), astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) – curdusescu un lucru tu-un loc sh-lu ndreg ta s-lucreadzã cum lipseashti; analtsu sh-u ndreg unã binai (casã, cãlivã, mas, etc.); stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, etc.
{ro: fixa, instala, construi}
{fr: monter, installer, dresser, élever}
{en: fix, set up, erect, raise}
ex: astãsirã (stãlãirã, anãltsarã) sum cirdachi unã drãmbalã

§ astãsit (as-tã-sítŭ) adg astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsits (as-tã-sítsĭ), astãsiti/astãsite (as-tã-sí-ti) – tsi easti curdusit tu-un loc shi ndreptu s-lucreadzã cum lipseashti; (casã, cãlivã, mas, etc.) tsi easti anãltsat (sculat, mutat, etc.) shi ndreptu; stãsit, stisit, stãlãit, anãltsat, sculat, etc.
{ro: fixat, instalat, construit}
{fr: monté, installé, dressé, élevé}
{en: fixed, set up, erected, raised}
ex: sh-avea maslu astãsit (adrat, anãltsat) tu cãmpu

§ astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) sf astãsiri (as-tã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astãseashti tsiva; stãsiri, stisiri, stãlãiri, anãltsari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a fixa, de a instala, de a construi; fixare, instalare, construire}
{fr: action de monter, d’installer, de dresser, d’élever}
{en: action of fixing, of setting up, of erecting, of raising}
ex: mãni arhiusim astãsirea (ndridzearea, anãltsarea) a cãlivãljei

§ stãsescu (stã-sés-cu) (mi) vb IV stãsii (stã-síĭ), stãseam (stã-seámŭ), stãsitã (stã-sí-tã), stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

§ stãsit (stã-sítŭ) adg stãsitã (stã-sí-tã), stãsits (stã-sítsĭ), stãsiti/stãsite (stã-sí-ti) – (unã cu astãsit)

§ stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) sf stãsiri (stã-sírĭ) – (unã cu astãsiri)

§ stisescu (sti-sés-cu) (mi) vb IV stisii (sti-síĭ), stiseam (sti-seámŭ), stisitã (sti-sí-tã), stisiri/stisire (sti-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

balconi/balcone

balconi/balcone (bal-có-ni) sf balconj (bal-cónjĭ) – unã soi di cirdachi tsi easi (prit unã ushi) nafoarã di stizma-a casãljei, mãrdzinitã di-aradã di-unã pãrmãclãchi tsi ncheadicã cãdearea-a omlui; cirdachi
{ro: balcon}
{fr: balcon}
{en: balcony}
ex: bãnam tu-unã casã cu balconi; alinã-ti pi balconi; feata shidea pi balconi; sh-mutã ocljilj cãtrã la balconi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãndixescu

pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi

§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}

§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}

§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)

§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

papafingu

papafingu (pa-pa-fín-gu) sm papafindzi (pa-pa-fín-dzi) – unã soi di balconi (tãratsã, cirdachi, culã, etc.) faptã pi cãrciliulu-a casãljei iu s-poatã omlu sã sta shi s-mutreascã largu nafoarã; pãndrunitsã, pindurnitsã
{ro: foişor}
{fr: faîte, sommet d’une maison, balcon}
{en: balcony (tower, pavilion) on top of the house}
ex: sta pi papafingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

strã

strã (strắ) prip – stã, stri, sti, pri, pi, pristi, pisti, prisuprã, pisuprã, ma nsus di, trã, ti, etc.;
(expr:
1: l-dau strã zvercã = ascap di el, ãl vindu, etc.;
2: mi aflu strã cicior = hiu etim s-fac un lucru, s-mi-alumtu, etc.)
{ro: deasupra, pe, peste}
{fr: sur, au-dessus}
{en: on, upon, over, towards}
ex: mãnãstirea eara strã hoarã (pristi, tu-un loc ma nsus di hoarã); agiumsi strã hoarã (prisuprã-a hoarãljei); sum cali shi strã (pristi) cali; borgi strã (pisti) borgi; va s-hibã strã (trã) noi mãrturii; strã (pisuprã di, ma nsus di) casa-a noastrã, easti a voastrã; tadi nu easti aush, ni strãaush (pristi misurã, multu aush); aushlu aestu easti strã (pristi misurã di, multu) avut; strã (ma nsus) turãshtili al Siferi; cuclu sh-cãntã strã (nsus la) fãntãnj; cãtã frãndzã-s strã (nsus tu) curii

§ stã2- (stắ) prip – (unã cu strã)
ex: hoara sã nvilea tu loc cu muntili stã (pristi) nãsã; vap! stã gãljinã vap!

§ stri (strí) prip – (unã cu strã)
ex: stri (pristi, ma nsus di) casa-a noastrã; suntu-atselj ma lailji dit stri (pisti) loc; stri (pi, pristi) tsi s-lji talj?; cu tuti hãrli stri (pi) nãsã; feata di stri (pisti) ushi

§ sti (stí) prip – (unã cu strã)
ex: s-alinã sti (pisti) ushi; s-alinã sti (pi) alun; cãntã un cuc sti (pi bisearica) Stã-Mãrii; cu coasa sti (pisti) anumir; moi, tini di sti (pri) cirdachi!; strigã di sti (pi) balconi; mushutetsli di sti (pristi) loc; stai sti (pi) cheatrã; s-moarã sti (ti, trã) nã chicã di apã; nimal shidzush sti (pi) apã aratsi; li deadi sti (pristi) zvercã a oilor
(expr: li vindu); s-aflarã sti cicior
(expr: etinj trã alumtã, si s-ducã, s-facã tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

streahã

streahã (streá-hã) sf strehi (stréhĭ) –
1: soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curgã pri stizmã); loclu tsi s-aflã sum aestã sulinã;
2: unã soi di balconi i cirdachi dishcljisã, sum aestã sulinã, n fatsa-a casãljei i deavãrliga-a ljei, cu citia ndrupãtã pi sturi; astreahã, strahã, chicutã, hutuli, sãceachi, pueatã, cirdachi
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); stai tu streaha-a casãljei; sh-alasã streaha-aspartã; stizmusi streaha (cirdachea) sh-u featsi odã; s-agiuca cu-arshitsi shi cu nuts tu streahã; tu streahã (cirdachi) easti avrã

§ strahã (strá-hã) sf strãhi (strắhĭ) – (unã cu streahã)

§ astreahã (as-treá-hã) sf astrehi (as-tréhĭ) – (unã cu streahã)
ex: astreaha di casã

§ sãceachi/sãceache (sã-cĭá-chi) sf sãcechi (sã-céchĭ) – (unã cu streahã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã