|
|
cirche
cirche (cir-chĭé) sm – vedz tu ciriche
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cirichecirchez
circhez (cir-chĭézŭ) sm, sf circhezã (cir-chĭé-zã), circheji (cir-chĭéjĭ), circhezi/circheze (cir-chĭé-zi) –
1: om dit unã mileti tsi bãneadzã cãtã tu muntsãlj Caucaz;
2: fur ncãlar dit miletea turtseascã i arbinishascã turchipsitã
{ro: cerchez; brigand turc sau albanez musulman călare pe cal}
{fr: circassien; brigand turc ou albanais musulmanisé à cheval}
{en: Circassian; Turkish or Albanian brigand on horseback}
§ circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf fãrã pl – multimi di circheji; miletea-a circhejilor
{ro: cerchezime}
{fr: nombre de “cirkeji”}
{en: multitude of “circheji”}
ex: Curd-pãshe dit circhizimi
apalã1
apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)
§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)
circhizimi/circhizime
circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf – vedz tu circhez
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: circhezciriche
ciriche (ci-ri-chĭé) sm cirichedz (ci-ri-chĭédzĭ) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; cirche, circhen, circhelj, gastru, gastrã, pointsã, ponjtsã, pontsã
{ro: ţăst}
{fr: four de campagne en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
§ circhen (cir-chĭénŭ) sn circheni/circhene (cir-chĭé-ni) – (unã cu ciriche)
§ cirche (cir-chĭé) sm circhedz (cir-chĭédzĭ) – (unã cu ciriche)
§ circhelj (cir-chĭéljĭŭ) sn circhealji/circhealje (cir-chĭá-lji) – (unã cu ciriche)
ex: acupirimintul lu-ari ca circhelj, ca gastrul atsel aruptul
§ cirichel (ci-ri-chĭélŭ) sn cirichealji(?) (ci-ri-chĭá-lji) – cireap njic, ciripic, cirichii, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}
§ cirichii/cirichie (ci-ri-chí-i) sf cirichii (ci-ri-chíĭ) – (unã cu cirichel)
§ cirichinã (ci-ri-chí-nã) sf cirichini/cirichine (ci-ri-chí-ni) – vatra-a circhelui
{ro: vatra cuptorului}
{fr: l’âtre du four}
{en: hearth of oven}
gastru
gastru (ghás-tru) sn gastri/gastre (ghás-tri) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; gastrã, pointsã, pontsã, ponjtsã, pondzã, cirche, ciriche, circhelj, circhen
{ro: ţăst}
{fr: ustensile (four de campagne) en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: gastrul)
§ gastrã (ghás-trã) sf gastri/gastre (ghás-tri) – (unã cu gastru)
pontsã
pontsã (pón-tsã) sf pontsã (pón-tsã) –
1: unã soi di cãpachi (tãvã, di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; ponjtsã, pointsã, gastru, gastrã, ciriche, circhelj, circhen;
2: oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ponjitsã, pointsã, glastrã, gãvãnos, ghiveci, ghiuveci, ljastrã
{ro: ţăst; ghiveci de flori}
{fr: four de campagne en forme de couvercle; pot à fleurs}
{en: oven in the form of a lid; flower pot}
ex: copshu pitã tu pontsã; chealea u bãgã sum pontsã ãlj dzãtsea “pontsã pi casã”
§ pointsã (pó-in-tsã) sf pointsã (pó-in-tsã) – (unã cu pontsã)
§ ponjtsã (pónjĭ-tsã) sf ponjtsã (pónjĭ-tsã) – (unã cu pontsã)
ex: voi avut nã ponjtsã mari; intrai tu-unã ulãrii s-acumpãr nã ponjtsã (tãvã largu di loc arsu)