DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cipchen

cipchen (cip-chĭén) sn cipcheni/cipchene (cip-chĭé-ni) –
1: unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati;
2: fatsa di dinuntru a unui stranj;
3: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã); cipcheni, ceapchen, ceapraz, cipraz, gãitan, gãitani
{ro: cepchen; rever; găitan}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes; revers d’un habit; ganse}
{en: short coat with split sleeves; reverse; braid}
ex: shulivãri chindisiti cu-atsel cipchen (gãitan) di hrisafi

§ cipcheni/cip-chene (cip-chĭé-ni) sf cipchenj (cip-chĭénjĭ) – (unã cu cipchen)
ex: mãnicã cu cipcheni

§ ceapchen (cĭap-chĭén) sn ceapche-ni/ceapchene (cĭap-chĭé-ni) – unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati; cipchen, cipcheni
{ro: cepchen}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes}
{en: short coat with split sleeves}
ex: ceapchen cu ibrisimi

§ ceapraz (cĭa-prázŭ) sn ceaprazi/ceapraze (cĭa-prá-zi) –
1: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã);
2: ploaci di-asimi; gãitan, gãitani, cipchen, cipcheni, ceapchen
{ro: găitan; placă de argint}
{fr: ganse; plaque d’argent}
{en: braid; silver plate}
ex: cu ceaprazili ca soari

§ cipraz (ci-prázŭ) sn ciprãzi (ci-prắ-zi) – (unã cu ceapraz)
ex: multi ciprãzi suntu pi stranjili dit Turchii

§ ciprãzar (ci-prã-zárŭ) sm ciprãzari (ci-prã-zárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciprãzi
{ro: omul ce face sau vinde “ciprãzi”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãitani/gãitane

gãitani/gãitane (gãĭ-tá-ni) sf gãitãnjuri (gãĭ-tắ-njĭurĭ) shi gãitãnj (gãĭ-tắnjĭ) – cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal, di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã; cioarã di pãputsã; cipchen, cipcheni, ceapraz; lutrai, lustreauã, utrai, mãgor
{ro: găitan, şnur}
{fr: brandebourg, ganse, lacet, soutache en couleur sur les habits des paysans}
{en: plaited cord, braid, shoe lace}
ex: tsipuni cu gãitani; dzeani ca di gãitani

§ gãitan (gãĭ-tánŭ) sn gãitani/gãitane (gãĭ-tá-ni) shi gãitãnj (gãĭ-tắnjĭ) – (unã cu gãitani)
ex: dishcljisi nã fabricã di gãitani

§ gãitãnedz (gãĭ-tã-nédzŭ) (mi) vb I gãitãnai (gãĭ-tã-náĭ), gãitãnam (gãĭ-tã-námŭ), gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnari/gãitãnare (gãĭ-tã-ná-ri) – stulsescu un lucru (stranj) cu gãitani
{ro: împodobi cu găitane}
{fr: garnir de brandebourg, des ganses}
{en: adorn, embellish with braids}
ex: deadi s-lji gãitãneadzã dulumãlu sh-cioaritslji

§ gãitãnat1 (gãĭ-tã-nátŭ) adg gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnats (gãĭ-tã-nátsĭ), gãitãna-ti/gãitãnate (gãĭ-tã-ná-ti) – tsi easti stulsit cu gãitani
{ro: împodobit cu găitane}
{fr: garni de brandebourg, des ganses}
{en: adorned, embellished with braids}

§ gãitãnari/gãitãnare (gãĭ-tã-ná-ri) sf gãitãnãri (gãĭ-tã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãitãneadzã un lucru
{ro: acţiunea de a împodobi cu găitane}
{fr: action de garnir de brandebourg, des ganses}
{en: action of adorning, of embellishing with braids}

§ gãitãnat2 (gãĭ-tã-nátŭ) adg gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnats (gãĭ-tã-nátsĭ), gãitãnati/gãitãnate (gãĭ-tã-ná-ti) – tsi sh-u-adutsi cu-unã gãitani; ca gãitanea
{ro: ca un găitan}
{fr: comme une garniture de brandebourg; comme une ganse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn