DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrãm

cãrãm (cã-rắmŭ) sn cãrãmi(?) (cã-rắmĭ) icã cãrãmuri(?) (cã-rắ-murĭ) – unã soi di cealmã (ca unã distimeli) tsi s-anvãrteashti di-aushanj deavãrliga di cap i di cãciulã; cealmã, sãrichi, cipã, crãm, shirvet, shirveti, pap
{ro: un fel de cealmă}
{fr: coiffure chez les vieillards; pièce d’étoffe enroulée autour de leurs tête ou de leur chapeau; sorte de turban}
{en: a kind of turban}
ex: cãrãm cu sãrits albi shi cu albili shirvets

§ crãm (crắmŭ) sn crãmi(?) (crắmĭ) icã crãmuri(?) (crắ-murĭ) – (unã cu cãrãm)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstrãnjot

cãstrãnjot (cã-strã-njĭótŭ) sm, sf cãstrãnjoatã (cã-strã-njĭŭá-tã), cãstrãnjots (cã-strã-njĭótsĭ), cãstrãnjoati/cãstrãnjoate (cã-strã-njĭŭá-ti) – unã di dauãli alumãchi ma mãri di fãrshirots
{ro: una din cele două ramuri principale de fârşiroţi}
{fr: l’une des deux branches principales de “fãrshirots”}
{en: one of the two main branches of “fãrshirots”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cealmã

cealmã (cĭál-mã) sf cealmi/cealme (cĭál-mi) – cumatã lungã shi suptsãri di pãndzã tsi s-anvãrteashti di ma multi ori deavãrliga-a caplui (tsi u poartã turtsãlj tu loc di cãciulã); cipã, sãrichi, shirvet, shirveti, cãrãm, crãm
{ro: cealma, turban}
{fr: turban}
{en: turban}
ex: sh-leagã cealmã nauã; multsã turtsã s-poartã cu cealma

§ cealmai/cealmae (cĭal-má-i) sf cealmãĭ (cĭal-mắĭ) – (unã cu cealmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cep

cep (cépú) sn cepuri (cé-purĭ) – hãlati (ca unã soi di dop) tsi s-bagã tu partea di nghios a unei buti tra s-astupã guva, prit cari omlu poati si scoatã dit buti apa (yinlu, etc.); canelã, sochi, til
{ro: cep, robinet de butoi}
{fr: bondon, robinet de barrique}
{en: faucet of a barrel}
ex: lja sh-ceplu di buti; vedz s-nu easã ceplu di la vozã; ceplu nu intrã tu sochi; adzã-lj ded cep

§ ncep (ncépŭ) vb I ncipai (nci-páĭ), ncipam (nci-pámŭ), ncipatã (nci-pá-tã), ncipari/ncipare (nci-pá-ri) – bag ceplu la unã buti tra s-u-astup
{ro: pune cepul la butoi}
{fr: fermer un robinet de barrique}
{en: turn off the faucet}
ex: avea curatã multu yin cã nu-avea ncipatã (bãgatã ceplu) ghini butea

§ ncipat (nci-pátŭ) adg ncipatã (nci-pá-tã), ncipats (nci-pátsĭ), ncipati/ncipate (nci-pá-ti) – (butea) tsi-lj s-ari bãgatã ceplu
{ro: cu cepul la butoi pus}
{fr: avec le robinet de barrique fermé}
{en: with faucet turned off}

§ ncipari/ncipare (nci-pá-ri) sf ncipãri (nci-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã buti easti ncipatã
{ro: acţiunea de a pune cepul la butoi}
{fr: action de fermer un robinet de barrique}
{en: action of turning off the faucet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiulafi/chiulafe

chiulafi/chiulafe (chĭu-lá-fi) sf chiulãhi (chĭu-lắhĭ) – soi di cãciulã nturtseascã tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavãrliga di cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileafã, chilefã
{ro: chiulaf}
{fr: bonnet de forme conique}
{en: old Turkish cap}

§ chiuleafi/chiuleafe (chĭu-leá-fi) sf chiulehi (chĭu-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafi/chileafe (chi-leá-fi) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafã (chi-leá-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chilefã (chi-lé-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chiliposhi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) sf chilipo-shi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã, njicã, albã sh-lishoarã, chindisitã di-aradã cu hrisafi, purtatã veara; chifãlucã, cãlipush, tichii, tãchii
{ro: scufiţă}
{fr: petit, blanc et léger bonnet d’été, brodé avec de fil d’or}
{en: small summer cap, white and light, embroidered with golden threads}
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

§ chifãlucã (chi-fã-lú-cã) sf chifãlutsi/chifãlutse (chi-fã-lú-tsi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã purtatã ma multu noaptea cãndu s-bagã omlu s-doarmã (ligatã sum grunj sh-purtatã di njits dupã tsi s-amintã, purtatã di cãlugãreali, etc.); tichii, tãchii, chiliposhi
{ro: scufiţă}
{fr: bonnet}
{en: cap}
ex: tsã scot chifãluca din cap

§ cãlipush (cã-li-púshĭŭ) sn cãlipushi/cãlipushe (cã-li-pú-shi) – (unã cu chiliposhi)
ex: ficiorlu sã-sh scoatã cãlipushlu i fesea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cip2

cip2 (cípŭ) adg cipã (cí-pã), cipi (cípĭ), cipi/cipe (cí-pi) – cu ureclji njits (cap), ciul
{ro: cu urechile mici}
{fr: qui a une tête irréprochable avec de petites oreilles}
{en: (regular head) with small ears}
ex: cal cu caplu cip; caprã cipã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cipã

cipã (cí-pã) sf cipi/cipe (cí-pi) – unã soi di cealmã adratã di-unã distimeli (albã icã-aroshi, cu mãrdzinjli chindisiti) tsi s-anvãr-teashti di-aushanj deavãrliga-a caplui i a cãciuliljei, purtatã, di-aradã, di grãmusteanjljii dit Vurgãrii; cealmã, sãrichi, shirvet, shir-veti, cãrãm, crãm
{ro: un fel de cealmă}
{fr: mouchoir blanc ou rouge, a bords brodé ou même aux rassades, don’t les vieillards entourent leurs bonnets}
{en: white or red kerchief worn by old men around their hats}

§ cipan (cí-panŭ) sm, sf cipanã (cí-pa-nã), cipanj (cí-panjĭ), cipani/cipane (cí-pa-ni) – pãrnoanji tsi s-da a armãnjlor grãmusteanj dit Vurgãrii cã poartã cipã; cip
{ro: poreclă dată aromânilor “grămusteanj” din Bulgaria}
{fr: sobriquet donné aux aroumains “grãmusteanj” de Bulgarie}
{en: nickname given to the Aromanians “grãmusteanj” from Bulgaria}

§ cip1 (cípŭ) sm, sf cipã (cí-pã), cipeanj (cí-peanjĭ), cipi/cipe (cí-pi) – (unã cu cipan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã