|
|
ciornic
ciornic (cĭór-nicŭ) adg – vedz tu andornic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: andornicãnciornic
ãnciornic (ãn-cĭór-nicŭ) (mi) vb I – vedz tu ncernu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ncernuandornic
andornic (an-dór-nicŭ) adg andornicã (an-dór-ni-cã), andornits (an-dór-nitsĭ), andornitsi/andornitse (an-dór-ni-tsi) – cari alagã prit lumi (multi ori singur) sh-fatsi di tuti tra s-poatã s-bãneadzã; cari bãneadzã ahoryea di dunjai shi nu para va si s-ameasticã tu bana-a lor; tsi easti anapud shi sh-alãxeashti greu mintea; ndornic, tornic, manoleac, singuratic, napran, pruclet
{ro: răzleţ, aventurier}
{fr: aventureux, celui qui s’éloigne, déreglé, traînard; enragé}
{en: adventurous, solitary, drifter, reckless}
ex: lup andornic (manoleac tsi alagã singur dupã mpradã); oai andornicã (tsi s-disparti di cupii sh-alagã singurã); fudzea ca andornic di fricã
§ ndornic (ndór-nicŭ) adg ndornicã (ndór-ni-cã), ndornits (ndór-nitsĭ), ndorni-tsi/ndornitse (ndór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
ex: acãtsã sã suflã prit nãri shi s-alagã ca ndornic s-lj-agiungã; alagã nãsã ca unã ndornicã
§ ntornic (ntór-nicŭ) adg ntornicã (ntór-ni-cã), ntornits (ntór-nitsĭ), ntornitsi/ntornitse (ntór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
§ tornic (tór-nicŭ) adg tornicã (tór-ni-cã), tornits (tór-nitsĭ), tornitsi/tornitse (tór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
§ ciornic (cĭór-nicŭ) adg ciornicã (cĭór-ni-cã), ciornits (cĭór-nitsĭ), ciornitsi/cior-nitse (cĭór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
ex: oai ciornicã (anapudã)
napran
napran (na-pránŭ) adg napranã (na-prá-nã), napranj (na-pránjĭ), naprani/naprane (na-prá-ni) – tsi easti anapud shi sh-alãxeashti greu mintea; cãpos, cap di shinic (crinã, tãgari, grij, mulari, etc.); cap gros, pruclet, fudul, ciornic, ntornic
{ro: îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: arrogant, entêté, têtu}
{en: arrogant, overbearing, stubborn}
ncernu
ncernu (ncér-nu) adg ncernã (ncér-nã), ncernji (ncér-nji), ncer-ni/ncerne (ncér-ni) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; tsi sta ntunicat la fatsã shi nu lj-arãdi gura dip; tsi nu para zburashti shi easti chirut tu minduiri; tsi nu poati s-aflã tsiva tsi s-lu hãriseascã tu banã; tsi easti lipsit di tihi (hãrãcupilji, harauã); tsi s-aflã tu jali; cernu, mpumurat, ãmpu-murat, mundo; marat, curbisit, cacomir, pustu, etc.
{ro: mohorât, sumbru; nenorocit}
{fr: sombre, obscursi par les nuages, malheureux}
{en: somber, dark, gloomy, overcast; unfortunate, miserable}
ex: aman, aman zghilea lailu ncernu (corbul); s-ma bat cu turcul ncernu (tihilai); o, ncerna (tihilaea)-atsea di mirã!; ncerna pirifanji!; eu, ncernul (corbul di mini) mi tuchescu; ncernu shi corbu
§ cernu (cér-nu) adg cernã (cér-nã), cernji (cér-nji), cerni/cerne (cér-ni) – (unã cu ncernu)
ex: toamna cernã (ntunicatã, cu ploi sh-fãrã soari) cãndu s-yinã
§ nciurnichedz (ncĭur-ni-chĭédzŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciur-nicare (ncĭur-ni-cá-ri) – fac tra s-hibã ca ntunearic cu putsãnã lunjinã; (chirolu) sã ntunicã ca atumtsea cãndu tserlu easti mplin di niori icã acatsã s-cadã noaptea; (mi) ntunic la fatsã, niuredz, fatsa nj-easti ncernã shi nu-aspuni nitsiunã harauã, nji sã ntunicã videarea, nciornic, ãnciornic, ntunic
{ro: întuneca}
{fr: (s’)obs-curcir}
{en: darken}
ex: ocljilj nã si nciurnicarã (ntunicarã)
§ nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) – (unã cu nciurnichedz)
§ nciurnicat (ncĭur-ni-cátŭ) adg nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicats (ncĭur-ni-cátsĭ), nciurnicati/nciurnicate (ncĭur-ni-cá-ti) – (chirolu, fatsa, etc.) tsi sã ntunicã shi s-niurã; ãnciurnicat, ntunicat, niurat, ncljis, etc.
{ro: întunecat}
{fr: obscurci}
{en: darkened}
nciornic
nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I – vedz tu ncernu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ncernu