DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bilitsã

bilitsã (bi-lí-tsã) sf bilitsã (bi-lí-tsã) – soi di cuvertã di lãnã albã; cuvertã, cuverti, doagã, yeambulã, vilendzã, cergã, ciorgã, etc.
{ro: cuvertură de lână albă}
{fr: cuverture de laine blanche}
{en: blanket made of white wool}

§ belitsã (bé-li-tsã shi bélĭ-tsã) sf belitsã (bé-li-tsã shi bélĭ-tsã) – soi di chilimi tsãsutã; cergã
{ro: covor ţesut}
{fr: tapis tissé}
{en: woven carpet}
ex: belitsa easti di lãnã, tsãsutã sh-datã la drãshtealã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cergã

cergã (cér-gã) sf cerdzi (cér-dzi) –
1: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi;
2: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.); ciorgã, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, ciftã, cuvertã, cuverti, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami; tentã, tendã, ceadãri, ceadrã, cidãri, puravã; (fig:
1: cergã = acupirãmintu multu suptsãri di-unã lugurii muljitoasã (ca bueauã, apa, neauã, sinjac, etc.) tsi acoapirã un lucru; petur, aradã; expr:
2: ca atselj dit cergã = ca ghiftsãlj tsi nu-au casã, tsi bãneadzã prit cãljuri, tu tenti;
3: tri un puric ardu cerga = tri un lucru njic, fãrã simasii aspargu un lucru mari tsi-axizeashti multu;
4: cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = s-nu fats ma multu dicãt tsã easti putearea; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.)
{ro: cergă, cort}
{fr: gros tapis de laine sans flocon; couverture, tente}
{en: blanket-carpet made of wool or goat hair; tent}
ex: unã cergã mari, mari, mplinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); unã cergã mari, mari: tut loclu lu-acoapirã sh-amarea nu u-acoapirã (angucitoari: neaua); per di per s-fatsi cergã; ashtearni cerga (yeambula) pri crivati; eu mi-anvãleam cu cerga (doaga) a ta; deapoea s-arucutirã s-doarmã tu cergã (tentã, cidãri) afirits di ploai; unã cergã (fig: petur, aradã) di sinjac; acatsã cerga cu cãrliglu sh-u tradzi cãtrã nsus; cum s-furã calu sh-cerga di la lamnji

§ ciorgã (cĭór-gã) sf ciordzi (cĭór-dzi) shi ciorgi (cĭór-gi) – (unã cu cergã)
ex: udadzlj-atselj cu ciordzi ncljigats (ashtirnuts cu dodz, yeambuli)

§ cirigar (ci-ri-gárŭ) sm cirigari (ci-ri-gárĭ) – om tsi bãneadzã (sta sh-doarmi) tu cergã (cidãri); ghiftul tsi nu-ari un loc sh-unã casã iu si sta, ma s-minã dit un loc tu altu shi doarmi tu cerga (tenta) tsi sh-u-analtsã catioarã aclo iu astãmãtseashti; ghiftu
{ro: nomad, ţigan}
{fr: nomade, qui vit sous des tentes; tsigane}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuvertã1

cuvertã1 (cu-vér-tã) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – vilendzã cu cari s-ashtearni di-aradã crivatea shi s-anvileashti omlu cãndu doarmi; mãndzali, vilendzã tsi s-bagã pri cal; cuverti, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, virdicã, flucatã, cergã, ciorgã, mutafi, bãtãnii, hreami, cãperdã
{ro: cuvertură, ibâncă}
{fr: couverture de lit, couverture; chabraque}
{en: bedspread; blanket covering the back of a horse}
ex: ashtirnui crivatea cu-unã cuvertã (vilendzã) veaclji; arcai cuverta pri schinãratlu-a calui

§ cuverti1/cuverte (cu-vér-ti) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – (unã cu cuvertã1)

§ cãperdã (cã-pér-dhã) sf cãperdi/cãperde (cã-pér-dhi) shi cãperdzã (cã-pér-dzã) – cuvertã tsi s-bagã cu shaua sh-acoapirã schinãratlu-a calui (di-aradã partea di dinãpoi); cuvertã, cuverti
{ro: cuvertură, ibâncă}
{fr: housse attachée au bât et qui couvre la croupe du mulet ou du cheval}
{en: blanket covering the back or rump of a mule or a horse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

doagã1

doagã1 (dŭá-gã) sf dodz (dódzĭ) shi doadzi/doadze (dŭá-dzi) – vilendzã di lãnã di oai i per di caprã, cu cari s-anvileashti omlu cãndu doarmi (cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi, etc.); cergã, ciorgã, cuvertã, cuverti, yeambulã, sazmã, vilendzã, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami
{ro: pătură mare de lână}
{fr: grande couverture de lit en laine}
{en: large woollen blanket}
ex: s-tindu doadzi, s-tindi measã; trag dodzli nclo, tsi s-veadã?; n-acupirim noaptea cu doaga adusã di-acasã; sh-lo doaga n cap shi s-bãgã tu ashtirnut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hreami/hreame

hreami/hreame (hreá-mi) sf hrenj (hrénjĭ) – cuvertã (di-aradã di lãnã) cu cari s-ashtearni crivatea shi s-anvileashti omlu cãndu doarmi; vilendzã, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, virdicã, bilitsã, etc.
{ro: cuvertură de lână}
{fr: cuverture de laine}
{en: woollen blanket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mutafi/mutafe

mutafi/mutafe (mu-tá-fi) sf mutãhi (mu-tắhĭ) shi mutãfuri (mu-tắ-furĭ) – cuvertã faptã di per di caprã; cuvertã di pat; soi di cuvertã tsi s-ashtearni mpadi ca unã chilimi; mãtafi, cergã, ciorgã, eambulã, vilendzã, bãtãnii, etc.
{ro: cuvertură de păr de capră; cuvertură de pat}
{fr: couverture grossière en poil de chèvre; couverture de lit}
{en: blanket made of goat hair; bed blanket}
ex: nvilim calu cu mutafea; calu-atsel bunlu di sum mutafi s-cunoashti; mini fac mutãhi; adu-nj dosprãdzatsi di mutãfuri; nu s-ascundi soarili cu mutafea; scutea cãti nã mutafi; tsãsutã ca mutafea (tsãsutã arehavã)

§ mãtafi/mãtafe (mã-tá-fi) sf mãtãhi (mã-tắhĭ) shi mãtãfuri (mã-tắ-furĭ) – (unã cu mutafi)
ex: earba veardi, moali ca mãtafea

§ mutafci (mu-taf-cí) sm mutafceadz (mu-taf-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi mutãhi
{ro: fabricant sau vânzător de “mutafi”}
{fr: fabricant ou vendeur des “mutafi”}
{en: maker or vendor of “mutafi”}
ex: mutafceadzlji nu au ihtibari

§ mutaflãchi/mutaflãche (mu-ta-flắ-chi) sf mutaflãchi (mu-ta-flắchĭ) – zãnatea-a-atsilor tsi fac i vindu mutãhi
{ro: meseria de “mutafci”}
{fr: profession du “mutafci”}
{en: profession of the “mutafci”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oplã

oplã (ó-plã) sf opli/ople (ó-pli) – vilendzã njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi, sh-cu cari poati si s-anvileascã omlu cãndu doarmi; sazmã, pãrcoavã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură (pătură) de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}
ex: mi-acupirii cu unã oplã (sazmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrcoavã

pãrcoavã (pãr-cŭá-vã) sf pãrcoavi/pãrcoave (pãr-cŭá-vi) – vilen-dzã njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-tindi mpadi i pri stizmi, s-ashtearni pri crivati, sh-cu cari omlu poati si s-anvileascã; pocroavã, sazmã, oplã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}

§ pocroavã (po-crŭá-vã) sf pocroavi/pocroave (po-crŭá-vi) – (unã cu pãrcoavã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã