DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghidã2

anghidã2 (an-ghí-dhã) sf anghidz (an-ghídzĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}

§ nghidã2 (nghí-dhã) sf nghidz (nghídzĭ) – (unã cu anghidã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceaunã

ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}

§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)

§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}

§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cioarã2

cioarã2 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njicã di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); gai, hashcã
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cionj1

cionj1 (cĭónjĭŭ) sm, sf cionã (cĭó-nã), cionj (cĭónjĭ), cioni/cione (cĭó-ni) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã; anghidã, nghidã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
ex: nvitsã cum zburãscu (mascurlji tsãrnãpulj) cionjlji, alãndurli, puljlji shi prãvdzãli tuti; mash cu cionili (feaminili tsãrnãpulj) tsi caftã neaua-anghiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gai/gae

gai/gae (gá-i) sf gãi (gắĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njic di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); cioarã, hashcã;
(expr:
1: gai, ca gaea = (i) bãrbat (muljari) sumulai la fatsã, lai ca gaea; ghiftu (ghiftã); (ii) (muljari) tsi zghileasti, tsi-lj fudzi gura ca unã gai;
2: va mi lja gaea = va s-mor;
3: cap di gai = tsi nu para-lj talji caplu; tsi easti ca glar sh-nu-aducheashti lishor;
4: lj-lo gaea mintea; lj-azbuirã gaea = nu shtii tsi fatsi; glãri di minti; nu easti cu tutã mintea;
5: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish;
6: gai cu gai nu-sh scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi tsãni parti, nu-lj fats arãu a unui tsi lj-easti soi, oaspi, tsi lj-undzeashti tu haractir)
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); yin gãili di va tsã scoatã ocljilj; cãndu vinjirã gãili di tsã scoasirã a tsia ocljul giuf; ficiuramea cãfta cuibari di gai, tra s-lji nveatsã puljlji s-yinã dupã nãsh; ne gaea s-nu-nj lu-aducã oslu…; cãndu nu-ai di gãljinã, shi di gai-i bunã; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; sh-tini, bre gae
(expr: cap di gai, lishor di minti), hii fur?; ved cã va s-ti lja gaea
(expr: cã va s-mori); tsi, nj-lo gaea mintea?
(expr: tsi, glãrii di minti?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harabelj

harabelj (ha-ra-béljĭŭ) sm harabelj (ha-ra-béljĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); anghidã, nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}

§ harabeu (ha-ra-béŭ) sm harabei (ha-ra-béĭ) – (unã cu harabelj)
ex: pi niscãntsã ponj dit gãrdina-a pãlatiljei s-adunã seara multsã harabei

§ harhabel (har-ha-bélŭ) sm harhabelj (har-ha-béljĭ) – (unã cu harabelj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hashcã

hashcã (hásh-cã) sf hãshti (hắsh-ti) – ma multi soi di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njicã di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di harabelj (cionã, etc.); gai, cioarã
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsãrnãpulj

tsãrnãpulj (tsãr-nã-púljĭŭ) sm tsãrnãpulj (tsãr-nã-púljĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu shi coada ca tãljatã; anghidã, nghidã, cionã, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
ex: vãtãmã multsã tsãrnãpulj

§ tsiripulj (tsi-ri-púljĭŭ) sm tsiripulj (tsi-ri-púljĭ) –
1: tsãrnãpulj;
2: pulj cu peanili scoasi (dipirati, zmulti, biliti)
{ro: vrabie; pasăre jumulită}
{fr: moineau; petit oiseau plumé}
{en: sparrow; little plucked bird}
ex: nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu

§ tsãrpulj (tsãr-púljĭŭ) sm tsãrpulj (tsãr-púljĭ) – agru-pulj njic di pãduri
{ro: păsărică}
{fr: petit oiseau}
{en: little bird}
ex: tahina avdu dit somnu botsli a tsãrpuljlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vrapciu

vrapciu (vráp-cĭu) sm vrapci (vráp-ci) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); anghidã, nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã