Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ciocuta

ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – vedz tu cioc1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cioc1

ciocut

ciocut (cĭó-cutŭ) sn – vedz tu cioc1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)
{ro: ciocnire}
{fr: collision}
{en: knocking}
ex: featsirã ciocuta; avea faptã ciocuta cu oauãli (agudirã oauãli cap ãn cap); s-fatsim doilji ciocuta (s-ciucutim chelchili, oauãli, etc.)

§ ciucutescu1 (cĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV ciucutii (cĭu-cu-tíĭ), ciucuteam (cĭu-cu-teámŭ), ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutiri/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) –
1: agudescu (bat) cu cioclu; cicãtescu, agudescu, asun;
2: lu-agudescu un lucru di un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingãrshescu, cingrãshescu, cingrishescu;
3: mi-alumtu (mi ncaci, mi bat, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) nj-bati agonja shi cu puteari; bat, cicãnescu;
5: nj-da ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: mi-aflu cu cariva n cali; mi-astalj, mi-andãmusescu, etc.;
(expr:
1: ãnj ciucutescu mintea = ãnj bat caplu, minduescu greu, nj-frimintu mintea;
2: ciucutescu (scafa, pãradzlji, etc.) = beau sh-mãc multu; lj-aspargu pãradzlji pri mãcari sh-beari mash;
3: l-ciucutescu pi cariva = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: ciocni, ciocăni, (se) lovi, ciorovăi, frământa mintea, bea, cheltui, etc.}
{fr: choquer, (se) heurter, frapper; s’ingénier, se mettre martel en tête; battre fortement, palpiter; boire (des boissons spiritueuses), boire et manger}
{en: strike, hit, run into, fight, torment oneself, beat, palpitate, drink (alcoholic beverages), eat and drink}
ex: ciucutea (agudea) pri un tengiri shi dzãtsea; ciucuti (agudi) scafa di cheatrã shi s-frãmsi; lj-ciucutea; s-ciucutea (sã ncãcea, s-alumta) cu Tihea; ciucutea (bati) penurli!; eataganili s-ciucutescu (s-agudescu un cu-alantu); va vã ciucutits (alumtats) cu nãsh; sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti mintea
(expr: sh-bati caplu, s-mindueashti multu, sh-frimintã mintea); ciucutits-vã
(expr: frimintats-vã) ghini mintea;
(expr: minduea ahãndos, sh-friminta mintea); sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti caplu cari sã ntreabã; sh-ciucutirã sh-frãmsirã mintea tsi s-mãcã; inima lã ciucuteashti (lã bati vãrtos, lã cicãneashti); ciucutirã (cingãrshirã sh-biurã) scafili; multi ori sh-ciucutea vãrtos capitli; ciucuteashti
(expr: mãcã sh-bea) la hani; ciucutii
(expr: mãcai sh-biui) ghini asãndzã; ciucutea
(expr: bea) sh-tats!; ciucuteashti
(expr: bea) doi ucadz di arãchii cati dzuã; lirili li ciucuti
(expr: li asparsi, li mãcã sh-li biu); l-ciucutii
(expr: l-bãtui) ghini ficiorlu

§ ciucutit1 (cĭu-cu-títŭ) adg ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutits (cĭu-cu-títsĭ), ciucutiti/ciucutite (cĭu-cu-tí-ti) –
1: tsi s-ari aguditã cu cioclu; cicãtit, agudit, asunat;
2: tsi s-ari aguditã (un lucru cu-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini); cingãrshit, cingrãshit, cingrishit;
3: tsi s-ari alumtatã (ncãceatã, bãtutã, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) tsi ari bãtutã agonja shi cu puteari; bãtut, cicãnit;
5: tsi ari datã ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: tsi s-ari aflatã (adunatã, astãljatã) n cali cu cariva
{ro: ciocnit, ciocănit, lovit, ciorovăit, frământat (mintea), băut, cheltuit, etc.}
{fr: choqué, heurté, frappé; battu fortement, palpité; bu (des boissons spiritueuses), ivre, bu et mangé}
{en: striken, hit, runned into, fought, tormented oneself, beaten, palpitated, drunk (alcoholic beverages), drunkard, eaten and drunk}
ex: vinjirã ciucutits (mbitats) di la hani; scafili asunã ciucutiti (cingãrshiti)

§ ciucuti-ri1/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) sf ciucutiri (cĭu-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciucuteashti tsiva; agudiri (cu cioclu); cicãtiri, asunari, cingãrshiri, cingrãshiri, cingrishiri, bãteari, cicãniri, andãmusiri, mbitari, beari sh-mãcari multã; frimintari (mintea); etc.
{ro: acţiunea de a ciocni, de a ciocăni, de a (se) lovi, de a se ciorovăi, de a-şi frământa mintea, de a bea, de a cheltui, etc.; ciocnire, ciocănire, lovire, ciorovăire, etc.}
{fr: action de choquer, de (se) heurter, de frapper; de s’ingénier, de se mettre martel en tête; de battre fortement, de palpiter; de boire (des boissons spiritueuses), de boire et manger}
{en: action of striking, of hitting, of running into, of fighting, of tormenting oneself, of beating, of palpitating, of drinking (alcoholic beverages), of eating and drinking}
ex: s-avdzã nã ciucutiri (ciocut) di cari s-dishtiptarã

§ nciucutescu (ncĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV nciucutii (ncĭu-cu-tíĭ), nciucuteam (ncĭu-cu-teámŭ), nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucuti-ri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)
ex: cãdzu shi si nciucuti (agudi) di cheatrã; nã nciucutim (n-astãljem, n-andãmusim) tu pãzari, nãs yinea mini njirdzeam cãtrã pãzarea di yiptu

§ nciucutit (ncĭu-cu-títŭ) adg nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucutits (ncĭu-cu-títsĭ), nciucutiti/nciucutite (ncĭu-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)

§ nciucutiri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) sf nciucutiri (ncĭu-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicutescu (ci-cu-tés-cu) (mi) vb IV cicutii (ci-cu-tíĭ), cicuteam (ci-cu-teámŭ), cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)

§ cicutit (ci-cu-títŭ) adg cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutits (ci-cu-títsĭ), cicutiti/cicutite (ci-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)
ex: di ursã cicutit
(expr: mãcat)

§ cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) sf cicutiri (ci-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicãtescu (ci-cã-tés-cu) (mi) vb IV cicãtii (ci-cã-tíĭ), cicãteam (ci-cã-teámŭ), cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) – (unã cu ciucutescu1)

§ cicãtit (ci-cã-títŭ) adg cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtits (ci-cã-títsĭ), cicãtiti/cicãtite (ci-cã-tí-ti) – (unã cu ciucutit1)

§ cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) sf cicãtiri (ci-cã-tírĭ) – (unã cu ciucutiri1)

§ ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭŭ) adg ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ), ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭ), ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ) – un tsi agudeashti cu cioclu;
(expr: ciucutonj = un tsi lu-arãseashti multu s-bea, shi multi ori, bea fãrã aradã, sã mbeatã, s-fatsi dzadã; biutor)
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunkard}
ex: Miha easti ciucutonj
(expr: biutor)

§ cicãnescu1 (ci-cã-nés-cu) (mi) vb IV cicãnii (ci-cã-níĭ), cicãneam (ci-cã-neámŭ), cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãniri/cicãnire (ci-cã-ní-ri) – aduchescu unã dureari yii, mari; (trã inimã, tãmplã, etc.) bat agonja shi cu puteari; bat, ciucutescu
{ro: avea dureri mari; zvâcni, palpita}
{fr: avoir des grandes douleurs; battre fortement, palpiter}
{en: have sharp pain; throb, beat}
ex: arana-nj cicãneashti (ciucuteashti)

§ cicãnit1 (ci-cã-nítŭ) adg cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãnits (ci-cã-nítsĭ), cicãniti/cicãnite (ci-cã-ní-ti) – tsi doari multu; tsi ari bãtutã agonja shi vãrtos; bãtut, ciucutit
{ro: zvâcnit}
{fr: battu fortement, palpité}
{en: throbbed, beaten}

§ cicãniri1/cicãnire (ci-cã-ní-ri) sf cicãniri (ci-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu aducheashti unã mari dureari, icã inima, tãmpla-lj bati agonja shi cu puteari; bãteari, ciucutiri
{ro: acţiunea de a zvâcni; zvâcnire}
{fr: action de battre fortement, de palpiter}
{en: action of throbbing, of beating}

§ cicnescu1 (cic-nés-cu) (mi) vb IV cicnii (cic-níĭ), cicneam (cic-neámŭ), cicnitã (cic-ní-tã), cicniri/cicnire (cic-ní-ri) – (unã cu cicãnescu1)
ex: nj-cicneashti (doari, nj-ciucuteashti) ciciorlu; nj-cicneashti inima (nj-bati inima vãrtos sh-agonja)

§ cicnit1 (cic-nítŭ) adg cicnitã (cic-ní-tã), cicnits (cic-nítsĭ), cicniti/cicnite (cic-ní-ti) – (unã cu cicãnit1)

§ cicniri1/cicnire (cic-ní-ri) sf cicniri (cic-nírĭ) – (unã cu cicãniri1)

§ ciucãtoari/ciucãtoare (cĭu-cã-tŭá-ri) sf ciucãtori (cĭu-cã-tórĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã sum ea bubulitslji (insectili) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciplitoari, carabeu, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: cara ciucãtoarea caftã cu dintana furnits pit coaja-a ponjlor, s-dzãtsi cã mãcã lemnu

§ ciucutoari/ciucutoare (cĭu-cu-tŭá-ri) sf ciucutori (cĭu-cu-tórĭ) – (unã cu ciucãtoari)

§ ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) sf ciplitori (ci-pli-tórĭ) shi ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) – (unã cu ciucãtoari)
ex: peagalea voi s-nji murmurats, mushati ciplitoari

§ cioca! (cĭó-ca) inter – zbor tsi undzeashti cu vrondul tsi s-avdi cãndu doauã yilii s-ciucutescu (trã sãnãtatea-a unui); zbor tsi va s-dzãcã: “s-bãnedz”, “sãnãtati”, “banã lungã”, etc.; toca!, cioc!, ceac, ciuc!, viva!
{ro: cioc!}
{fr: mot prononcé par quelqu’un de ceux qui boivent et qui choquent leurs verres; choc de verre}
{en: imitating the noise made by two touching glasses}
ex: nãinti s-bea, tuts featsirã cioca! (ciucutirã yiliili)

§ toca! (tó-ca) inter – (unã cu cioca!)
ex: featsim toca! (ciucutim yiliili); toca! (sãnãtati, s-bãnedz) dascale!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

drãshtealã

drãshtealã (drãsh-teá-lã) sf drãshtelj (drãsh-téljĭ) – unã soi di bãtanji (bãtalji) faptã s-lucreadzã cu apa di la-arãu, iu s-agudescu (cu ciocuti di lemnu) tsãsãturi di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); grãshtealã, bãtanji, bãtalji, mãndanji; (fig: drãshtealã = (i) loclu iu s-aflã drãshteala, cu apa tsi curã agonja cãndu s-agudeashti di-unã cheadicã (loc, cheatrã, etc.) n cali; vãltoari, tsãfuni, viro, zuryio (ii) (ca adg) ud, muceali)
{ro: dârstă}
{fr: sorte de moulin à foulon}
{en: a kind of fuller}
ex: la drãshtealã shi la moarã; Avdela avea trei drãshtelj; duc vilendzãli la drãsh-tealã; scãrchi arãzboilu, sã s-ducã la drãshtealã (tsifuni, vãltoari) ncãrcatã, sh-di la drãshtealã la bãtanji; nj-yini din pãzari ud, drãshtealã (muceali); ti doari caplu, du-ti la drãshtealã (ca s-ti doarã ma multu!)

§ grãshtealã (grãsh-teá-lã) sf grãshtelj (grãsh-téljĭ) – (unã cu drãshtealã)

§ ndrãshtescu (ndrãsh-tés-cu) vb IV ndrãshtii (ndrãsh-tíĭ), ndrãshteam (ndrãsh-teámŭ), ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtiri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) – bat la (bat tu) drãshtealã tsãsãturi di lãnã (ca malinã, shiac, vilendzã, etc.); ndrãshtedz, bãtãnjusescu, bãtãljusescu; (fig: (trã njits) ndrãshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scutã)
{ro: da la drâstă}
{fr: faire passer dans le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}
ex: nu li avea ninga ndrãshtitã; nu-nj li ndrãshti ghini; si ndrãshti (fig: s-featsi ud, muceali)

§ ndrãshtit (ndrãsh-títŭ) adg ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtits (ndrãsh-títsĭ), ndrãshtiti/ndrãshtite (ndrãsh-tí-ti) – tsi fu dat (bãtut shi cãlcat) la drãshtealã; ndrãshtat, bãtãnjusit bãtãljusit
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}
ex: adusi shiac ndrãshtit (tsi fu tricut la drãshtealã); eara ndrãshtit njiclu (fig: eara ud njiclu, avea faptã pri el), tr-atsea nu acumtinea

§ ndrãshti-ri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) sf ndrãshtiri (ndrãsh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la drãshtealã; ndrãshtari, bãtãnjusiri, bãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

fãsãrii/fãsãrie

fãsãrii/fãsãrie (fã-sã-rí-i) sf fãsãrii (fã-sã-ríĭ) – vrondu mari tsi s-avdi cu bots analti sh-amisticati, cu agudituri di cicioari, di ciocuti, etc.; alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (ti lucri trã cari nu s-aduchescu); ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, tãvãturã, bãtãturã, cãvgã, ncãciturã, ncãceari, filunichii, etc.
{ro: tapaj; ceartă}
{fr: bruit, tapage; fâcherie}
{en: loud noise, uproar; quarrel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

tac2!

tac2! (tác) inter – zbor tsi-aspuni vrondul tsi s-fatsi (sh-atsea tsi s-avdi) cãndu plãscãneashti tsiva, cãndu s-ciucuteashti tsiva, etc.; trac!, traca!, tuc! etc.
{ro: cuvânt care imită zgomotul făcut de o pleznitură, ciocănitură, etc.}
{fr: mot qui imite le bruit d’un craquement, d’un choc, etc.}
{en: word imitating a cracking sound, etc.}
ex: tac!, tac! dishcljidi poarta

§ trac! (trác) inter – (unã cu tac2!)

§ traca! (trác!) inter – (unã cu tac2)
ex: arãzboilu asunã dipriunã: traca!, traca!

§ tuc! (túc!) inter – (unã cu tac2!)
ex: dratslji s-acãtsarã, tac!, tuc!

§ tãc! (tắcŭ) inter – zbor tsi-aspuni cum s-avdi un ciocut njic (ca-atsel di-unã sãhati, di chicutã di apã tsi cadi peanarga, cãndu cãrtsãneashti tsiva, etc.); tic!
(expr: fatsi tãc! = cãrtsãneashti, creapã)
{ro: tic!, tac!, tic-tac! tâc!}
{fr: qui imite le son d’une pendule, d’une montre, du coeur, ou le bruit d’un craquement}
{en: word imitating the noise made by a small knock, like that made by a pendulum, watch, heart, etc.}
ex: tãc! tãc! ãlj fãtsea inima; tritsea cu inima tãc, tãc; ãnj yinea tãc! s-fac; cãt nu featsi tãc! (cãt nu cãrtsãni!)

§ tic! (tícŭ) inter – (unã cu tãc!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

toacã

toacã (tŭá-cã) sf tots (tótsĭ) – ploaci di lemnu i metal tsi s-agudeashti cu doauã ciocute tra s-cljamã dunjaea s-yinã la bisearicã; (fig:
1: toacã = oara cãtrã searã, dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); amurgu, murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã; expr:
2: nu dau toaca = u tsãn hãbarea trã mini, nu u dzãc a vãrnui)
{ro: toacă}
{fr: planche en bois ou demi-cercle en fer qui sert de cloche pour les églises}
{en: wooden or metal plate which, being sounded, calls people to church}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, laea-agiumshu tra s-aurlu n hoarã (angucitoari: toaca); tu munti nj-earam, tu munti crishteam, shi n hoarã cari yineam, hoara tutã-u trundueam (angucitoari: toaca); la bisearica din vali, bati toaca-atsea di lemnu; s-nu dai pri toacã
(expr: s-nu u dzãts la tuts, tsãni-u trã tini mash); amãnat, cãtrã la toacã (fig: cãtã tu-amurgish); bati toaca di her la bisearicã; deadi toaca, vinji oara; pi toacã, mi dush mpãzari

§ toc1 (tócŭ) vb I tucai (tu-cáĭ), tucam (tu-cámŭ), tucatã (tu-cá-tã), tucari/tucare (tu-cá-ri) – bat (agudescu, dau, asun) toaca tra s-cljem oaminjlji la bisearicã;
(expr: tsi-nj toacã (mintea) = tsi minduescu, tsi-nj treatsi prit minti)
{ro: toca, face să sune toaca}
{fr: annoncer le service divin en frappant avec un maillet sur la “toacã”}
{en: announce the religious service by sounding the “toacã”}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); la mãnãstir toacã (asunã toaca); nu tucã (nu bãtu toaca) ninga preftul; unã dzuã, tsi si-lj toacã?
(expr: tsi sã-lj treacã prit minti?); tu minti altã-lj toacã
(expr: lj-treatsi altu tsiva prit minti); lj-pãru cã toacã toaca (asunã toaca); ma tucã (ma asunã toaca), tricu dzua

§ tucat1 (tu-cátŭ) adg tucatã (tu-cá-tã), tucats (tu-cátsĭ), tucati/tucate (tu-cá-ti) – (tsi ari asunatã (bãtutã, datã) toaca
{ro: tocat, (toaca este) făcută să sune}
{fr: (le service divin est) annoncé en frappant avec un maillet sur la “toacã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

zurlu

zurlu (zúr-lu) sm, sf, adg zurlã (zúr-lã), zurlji (zúr-lji), zurli/zurle (zúr-li) – atsel tsi ari unã lãngoari di minti (tsi sh-u chiru mintea) shi nu mindueashti (giudicã) di-arada ca tutã-alantã dunjai; glar di minti; cicãnit la minti; loat di vimtu; loat di lunã; parmen; (fig:
1: zurlu = om tsi s-poartã ca un tsi u-ari chirutã mintea; expr:
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari;
3: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = zbor tsi s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-au vãrnã cusuri;
4: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
5: cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii = va hii sh-tini zurlu, ma s-ti-acats s-fats alishvirishi cu-un zurlu)
{ro: nebun, dement}
{fr: fou, dément, forcené, vénéneux}
{en: insane, crazy, madman (madwoman)}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); s-featsi ca zurlu (s-featsi cã easti glar); pristi nãs s-arucã zurlu (ca glar, ca zurlu); percea-lj si mutã zurlã (ca mintitã di vimtu); zurlul, zurlu lu adutsi n cali; zurlu fu tinir, zurlu sh-aush; di mbitat s-aspari shi zurlul; tradzi nãsã, tsãni schinlu, trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arãdãtsinj; zurla, cu perlji cãtrã naljurea, s-hiumusi s-lu-acatsã; cara s-vrei s-lj-ascachi tuts, s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti

§ zurleatsã (zur-leá-tsã) sf zurlets (zur-létsĭ) – lãngoarea (di minti) tsi-l fatsi omlu s-nu giudicã ca tutã lumea di-aradã; purtarea tsi lu-aspuni omlu cã easti zurlu; zurlami, zurlilji, glãrimi (fig: zurleatsã = purtari tsi sh-u-adutsi cu zurleatsa)
{ro: nebunie}
{fr: folie}
{en: madness}
ex: ãlj vinji zurleatsa; mintea cu zurleatsa (glãrimea) surãri suntu; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; fatsi zurlets, ca ficior; tinireatsã i zurleatsã

§ zurlami/zurlame (zur-lá-mi) sf zurlãnj (zur-lắnjĭ) – (unã cu zurleatsã)
ex: cu zurlamea-a ta, nj-featsish multã znjii

§ zurlilji/zurlilje (zur-lí-lji) sf zurlilj (zur-líljĭ) – (unã cu zurleatsã)

§ zurleashti/zurleashte (zur-leásh-ti) adv – ca di om zurlu

{ro: nebuneşte}
{fr: follement}
{en: maddening, crazy}

§ zurlamarã (zur-la-má-rã) sf zurlamãri (zur-la-mắrĭ) – lucru faptu glãreashti (ca di om zurlu); zurlumarã, glãrimi, zurleatsã, zurlami, zurlilji
{ro: nebunie, prostie}
{fr: folie, bêtise}
{en: crazyness, madness, stupidity}
ex: u-adrash di zurlamarã (di zurleatsã, di glãrimi)

§ zurlumarã (zur-lu-má-rã) sf zurlumãri (zur-lu-mắrĭ) – (unã cu zurlamarã)

§ zurlusescu (zur-lu-sés-cu) vb IV zurlusii (zur-lu-síĭ), zurluseam (zur-lu-seámŭ), zurlusitã (zur-lu-sí-tã), zurlusiri/zurlusire (zur-lu-sí-ri) – am unã lãngoari tsi mi fatsi sã-nj cher mintea shi s-nu pot s-giudic ca lumea di-aradã; zurlescu, nzurlusescu, glãrescu; (fig: zurlusescu = fac ca zurlu; ãnj yini dip canda s-glãrescu di minti; mi portu dip ca un tsi zurluseashti, tsi-sh cheari mintea)
{ro: înnebuni}
{fr: affoler, devenir fou, rendre fou}
{en: get mad, become insane}
ex: cãndu s-adunã oili, zurlusescu (fig: fac ca zurlili); Tulã, tsi, nj-ti zurlusish (nj-tsã chirushi mintea)?

§ zurlusit (zur-lu-sítŭ) adg zurlusitã (zur-lu-sí-tã), zurlusits (zur-lu-sítsĭ), zurlusiti/zurlusite (zur-lu-sí-ti) – tsi lãndzidzã di-unã lãngoari di minti sh-nu mata giudicã ca lumea di-aradã; zurlit, nzurlusit, glãrit
{ro: înnebunit}
{fr: affolé, devenu fou, rendu fou}
{en: who got mad, who became insane}

§ zurlusiri/zurlusire (zur-lu-sí-ri) sf zurlusiri (zur-lu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un zurluseashti; zurlusiri, nzurlusiri, glãriri
{ro: acţiunea de a înnebuni; înnebunire}
{fr: action de s’affoler, de devenir fou, de rendre fou}
{en: action of getting mad, of getting insane}

§ nzurlusescu (nzur-lu-sés-cu) vb IV nzurlusii (nzur-lu-síĭ), nzurluseam (nzur-lu-seámŭ), nzurlusitã (nzur-lu-sí-tã), nzurlusi-ri/nzurlusire (nzur-lu-sí-ri) – (unã cu zurlusescu)
ex: Ndriulu nzurluseashti

§ nzurlusit (nzur-lu-sítŭ) adg nzurlusitã (nzur-lu-sí-tã), nzurlusits (nzur-lu-sítsĭ), nzurlusiti/nzurlusite (nzur-lu-sí-ti) – (unã cu zurlusit)

§ nzurlusiri/nzurlusire (nzur-lu-sí-ri) sf nzurlusiri (nzur-lu-sírĭ) – (unã cu zurlusiri)

§ zurlescu (zur-lés-cu) vb IV zurlii (zur-líĭ), zurleam (zur-leámŭ), zurlitã (zur-lí-tã), zurliri/zurlire (zur-lí-ri) – (unã cu zurlusescu)
ex: mi zurli (zurlusi) tu ciocuti; zurli, mãratlu, di itia-a znjiiljei; tini zurlish, va ti bat ma s-nu isihãseshti

§ zurlit (zur-lítŭ) adg zurlitã (zur-lí-tã), zurlits (zur-lítsĭ), zurliti/zurlite (zur-lí-ti) – (unã cu zurlusit)

§ zurliri/zurlire (zur-lí-ri) sf zurliri (zur-lírĭ) – (unã cu zurlusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

zvãcnescu

zvãcnescu (zvãc-nés-cu) vb IV zvãcnii (zvãc-níĭ), zvãcneam (zvãc-neámŭ), zvãcnitã (zvãc-ní-tã), zvãcniri/zvãcnire (zvãc-ní-ri) – (inima, tãmpla, etc.) bati cu puteari cãndu fac un copus ma mari (alag, avursescu, mi-aspar, etc.); (arana) nj-da ciocuti cã nchiseashti s-acatsã pronj; ansar aniorihta mprostu, zvom dit un loc pi dinapandiha; mi-arãchescu (ansar) pi cariva cãndu nu s-ashteaptã; ciucutescu, cicãnescu, cicnescu, bat
{ro: zvâcni, bate, sări}
{fr: palpiter, battre fortement, bondir, éclater avec bruit; claquer}
{en: throb, beat, spring up}
ex: inima-lj zvãcnea (bãtea agonja sh-cu puteari)

§ zvãcnit (zvãc-nítŭ) adg zvãcnitã (zvãc-ní-tã), zvãcnits (zvãc-nítsĭ), zvãcniti/zvãcnite (zvãc-ní-ti) – tsi bati (inima); tsi ciucuteashti (arana); tsi ansari (aniorihta); ciucutit, cicãnit, cicnit, bãtut
{ro: zvâcnit, bătut, sărit}
{fr: palpité, battu fortement, bondi, éclaté avec bruit; claqué}
{en: throbbed, beaten, sprung up}

§ zvãcniri/zvãcnire (zvãc-ní-ri) sf zvãcniri (zvãc-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva zvãcneashti; ciucutiri, cicãniri, cicniri, bãteari
{ro: acţiunea de a zvâcni, de a bate, de a sări; zvâcnire, batere, sărire}
{fr: action de palpiter, de battre fortement, de bondir, d’éclater avec bruit; de claquer}
{en: action of throbbing, of beating, of springing up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã