DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drãshtealã

drãshtealã (drãsh-teá-lã) sf drãshtelj (drãsh-téljĭ) – unã soi di bãtanji (bãtalji) faptã s-lucreadzã cu apa di la-arãu, iu s-agudescu (cu ciocuti di lemnu) tsãsãturi di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); grãshtealã, bãtanji, bãtalji, mãndanji; (fig: drãshtealã = (i) loclu iu s-aflã drãshteala, cu apa tsi curã agonja cãndu s-agudeashti di-unã cheadicã (loc, cheatrã, etc.) n cali; vãltoari, tsãfuni, viro, zuryio (ii) (ca adg) ud, muceali)
{ro: dârstă}
{fr: sorte de moulin à foulon}
{en: a kind of fuller}
ex: la drãshtealã shi la moarã; Avdela avea trei drãshtelj; duc vilendzãli la drãsh-tealã; scãrchi arãzboilu, sã s-ducã la drãshtealã (tsifuni, vãltoari) ncãrcatã, sh-di la drãshtealã la bãtanji; nj-yini din pãzari ud, drãshtealã (muceali); ti doari caplu, du-ti la drãshtealã (ca s-ti doarã ma multu!)

§ grãshtealã (grãsh-teá-lã) sf grãshtelj (grãsh-téljĭ) – (unã cu drãshtealã)

§ ndrãshtescu (ndrãsh-tés-cu) vb IV ndrãshtii (ndrãsh-tíĭ), ndrãshteam (ndrãsh-teámŭ), ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtiri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) – bat la (bat tu) drãshtealã tsãsãturi di lãnã (ca malinã, shiac, vilendzã, etc.); ndrãshtedz, bãtãnjusescu, bãtãljusescu; (fig: (trã njits) ndrãshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scutã)
{ro: da la drâstă}
{fr: faire passer dans le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}
ex: nu li avea ninga ndrãshtitã; nu-nj li ndrãshti ghini; si ndrãshti (fig: s-featsi ud, muceali)

§ ndrãshtit (ndrãsh-títŭ) adg ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtits (ndrãsh-títsĭ), ndrãshtiti/ndrãshtite (ndrãsh-tí-ti) – tsi fu dat (bãtut shi cãlcat) la drãshtealã; ndrãshtat, bãtãnjusit bãtãljusit
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}
ex: adusi shiac ndrãshtit (tsi fu tricut la drãshtealã); eara ndrãshtit njiclu (fig: eara ud njiclu, avea faptã pri el), tr-atsea nu acumtinea

§ ndrãshti-ri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) sf ndrãshtiri (ndrãsh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la drãshtealã; ndrãshtari, bãtãnjusiri, bãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãsãrii/fãsãrie

fãsãrii/fãsãrie (fã-sã-rí-i) sf fãsãrii (fã-sã-ríĭ) – vrondu mari tsi s-avdi cu bots analti sh-amisticati, cu agudituri di cicioari, di ciocuti, etc.; alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (ti lucri trã cari nu s-aduchescu); ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, tãvãturã, bãtãturã, cãvgã, ncãciturã, ncãceari, filunichii, etc.
{ro: tapaj; ceartă}
{fr: bruit, tapage; fâcherie}
{en: loud noise, uproar; quarrel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tac2!

tac2! (tác) inter – zbor tsi-aspuni vrondul tsi s-fatsi (sh-atsea tsi s-avdi) cãndu plãscãneashti tsiva, cãndu s-ciucuteashti tsiva, etc.; trac!, traca!, tuc! etc.
{ro: cuvânt care imită zgomotul făcut de o pleznitură, ciocănitură, etc.}
{fr: mot qui imite le bruit d’un craquement, d’un choc, etc.}
{en: word imitating a cracking sound, etc.}
ex: tac!, tac! dishcljidi poarta

§ trac! (trác) inter – (unã cu tac2!)

§ traca! (trác!) inter – (unã cu tac2)
ex: arãzboilu asunã dipriunã: traca!, traca!

§ tuc! (túc!) inter – (unã cu tac2!)
ex: dratslji s-acãtsarã, tac!, tuc!

§ tãc! (tắcŭ) inter – zbor tsi-aspuni cum s-avdi un ciocut njic (ca-atsel di-unã sãhati, di chicutã di apã tsi cadi peanarga, cãndu cãrtsãneashti tsiva, etc.); tic!
(expr: fatsi tãc! = cãrtsãneashti, creapã)
{ro: tic!, tac!, tic-tac! tâc!}
{fr: qui imite le son d’une pendule, d’une montre, du coeur, ou le bruit d’un craquement}
{en: word imitating the noise made by a small knock, like that made by a pendulum, watch, heart, etc.}
ex: tãc! tãc! ãlj fãtsea inima; tritsea cu inima tãc, tãc; ãnj yinea tãc! s-fac; cãt nu featsi tãc! (cãt nu cãrtsãni!)

§ tic! (tícŭ) inter – (unã cu tãc!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

toacã

toacã (tŭá-cã) sf tots (tótsĭ) – ploaci di lemnu i metal tsi s-agudeashti cu doauã ciocute tra s-cljamã dunjaea s-yinã la bisearicã; (fig:
1: toacã = oara cãtrã searã, dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); amurgu, murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã; expr:
2: nu dau toaca = u tsãn hãbarea trã mini, nu u dzãc a vãrnui)
{ro: toacă}
{fr: planche en bois ou demi-cercle en fer qui sert de cloche pour les églises}
{en: wooden or metal plate which, being sounded, calls people to church}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, laea-agiumshu tra s-aurlu n hoarã (angucitoari: toaca); tu munti nj-earam, tu munti crishteam, shi n hoarã cari yineam, hoara tutã-u trundueam (angucitoari: toaca); la bisearica din vali, bati toaca-atsea di lemnu; s-nu dai pri toacã
(expr: s-nu u dzãts la tuts, tsãni-u trã tini mash); amãnat, cãtrã la toacã (fig: cãtã tu-amurgish); bati toaca di her la bisearicã; deadi toaca, vinji oara; pi toacã, mi dush mpãzari

§ toc1 (tócŭ) vb I tucai (tu-cáĭ), tucam (tu-cámŭ), tucatã (tu-cá-tã), tucari/tucare (tu-cá-ri) – bat (agudescu, dau, asun) toaca tra s-cljem oaminjlji la bisearicã;
(expr: tsi-nj toacã (mintea) = tsi minduescu, tsi-nj treatsi prit minti)
{ro: toca, face să sune toaca}
{fr: annoncer le service divin en frappant avec un maillet sur la “toacã”}
{en: announce the religious service by sounding the “toacã”}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); la mãnãstir toacã (asunã toaca); nu tucã (nu bãtu toaca) ninga preftul; unã dzuã, tsi si-lj toacã?
(expr: tsi sã-lj treacã prit minti?); tu minti altã-lj toacã
(expr: lj-treatsi altu tsiva prit minti); lj-pãru cã toacã toaca (asunã toaca); ma tucã (ma asunã toaca), tricu dzua

§ tucat1 (tu-cátŭ) adg tucatã (tu-cá-tã), tucats (tu-cátsĭ), tucati/tucate (tu-cá-ti) – (tsi ari asunatã (bãtutã, datã) toaca
{ro: tocat, (toaca este) făcută să sune}
{fr: (le service divin est) annoncé en frappant avec un maillet sur la “toacã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zurlu

zurlu (zúr-lu) sm, sf, adg zurlã (zúr-lã), zurlji (zúr-lji), zurli/zurle (zúr-li) – atsel tsi ari unã lãngoari di minti (tsi sh-u chiru mintea) shi nu mindueashti (giudicã) di-arada ca tutã-alantã dunjai; glar di minti; cicãnit la minti; loat di vimtu; loat di lunã; parmen; (fig:
1: zurlu = om tsi s-poartã ca un tsi u-ari chirutã mintea; expr:
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari;
3: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = zbor tsi s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-au vãrnã cusuri;
4: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
5: cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii = va hii sh-tini zurlu, ma s-ti-acats s-fats alishvirishi cu-un zurlu)
{ro: nebun, dement}
{fr: fou, dément, forcené, vénéneux}
{en: insane, crazy, madman (madwoman)}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); s-featsi ca zurlu (s-featsi cã easti glar); pristi nãs s-arucã zurlu (ca glar, ca zurlu); percea-lj si mutã zurlã (ca mintitã di vimtu); zurlul, zurlu lu adutsi n cali; zurlu fu tinir, zurlu sh-aush; di mbitat s-aspari shi zurlul; tradzi nãsã, tsãni schinlu, trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arãdãtsinj; zurla, cu perlji cãtrã naljurea, s-hiumusi s-lu-acatsã; cara s-vrei s-lj-ascachi tuts, s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti

§ zurleatsã (zur-leá-tsã) sf zurlets (zur-létsĭ) – lãngoarea (di minti) tsi-l fatsi omlu s-nu giudicã ca tutã lumea di-aradã; purtarea tsi lu-aspuni omlu cã easti zurlu; zurlami, zurlilji, glãrimi (fig: zurleatsã = purtari tsi sh-u-adutsi cu zurleatsa)
{ro: nebunie}
{fr: folie}
{en: madness}
ex: ãlj vinji zurleatsa; mintea cu zurleatsa (glãrimea) surãri suntu; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; fatsi zurlets, ca ficior; tinireatsã i zurleatsã

§ zurlami/zurlame (zur-lá-mi) sf zurlãnj (zur-lắnjĭ) – (unã cu zurleatsã)
ex: cu zurlamea-a ta, nj-featsish multã znjii

§ zurlilji/zurlilje (zur-lí-lji) sf zurlilj (zur-líljĭ) – (unã cu zurleatsã)

§ zurleashti/zurleashte (zur-leásh-ti) adv – ca di om zurlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zvãcnescu

zvãcnescu (zvãc-nés-cu) vb IV zvãcnii (zvãc-níĭ), zvãcneam (zvãc-neámŭ), zvãcnitã (zvãc-ní-tã), zvãcniri/zvãcnire (zvãc-ní-ri) – (inima, tãmpla, etc.) bati cu puteari cãndu fac un copus ma mari (alag, avursescu, mi-aspar, etc.); (arana) nj-da ciocuti cã nchiseashti s-acatsã pronj; ansar aniorihta mprostu, zvom dit un loc pi dinapandiha; mi-arãchescu (ansar) pi cariva cãndu nu s-ashteaptã; ciucutescu, cicãnescu, cicnescu, bat
{ro: zvâcni, bate, sări}
{fr: palpiter, battre fortement, bondir, éclater avec bruit; claquer}
{en: throb, beat, spring up}
ex: inima-lj zvãcnea (bãtea agonja sh-cu puteari)

§ zvãcnit (zvãc-nítŭ) adg zvãcnitã (zvãc-ní-tã), zvãcnits (zvãc-nítsĭ), zvãcniti/zvãcnite (zvãc-ní-ti) – tsi bati (inima); tsi ciucuteashti (arana); tsi ansari (aniorihta); ciucutit, cicãnit, cicnit, bãtut
{ro: zvâcnit, bătut, sărit}
{fr: palpité, battu fortement, bondi, éclaté avec bruit; claqué}
{en: throbbed, beaten, sprung up}

§ zvãcniri/zvãcnire (zvãc-ní-ri) sf zvãcniri (zvãc-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva zvãcneashti; ciucutiri, cicãniri, cicniri, bãteari
{ro: acţiunea de a zvâcni, de a bate, de a sări; zvâcnire, batere, sărire}
{fr: action de palpiter, de battre fortement, de bondir, d’éclater avec bruit; de claquer}
{en: action of throbbing, of beating, of springing up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã