DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cangi1/cange

cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã

§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi

§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: cãngiclu

carabeu

carabeu (ca-ra-béŭ) sm carabei (ca-ra-béĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucãtoari, ciucutoari, ciplitoari, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: o, lai pulj, di carabeu (ciucutoari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chetru

chetru (chĭé-tru) sm chetri (chĭé-tri) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã aclo bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciucãtoari, ciplitoari, carabeu
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cloput

cloput (cló-putŭ) sn cloputi/clopute (cló-pu-ti) – unã soi di chipru (di tuci) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã turnatã cãtrã nghios, cari s-acatsã ma multu di gusha-a birbetslor (a vãtslor, a caljlor) sh-cari asunã, cãndu s-minã limba spindzuratã nãuntru; chipru, chipur, ciocan, tracã
{ro: talangă}
{fr: sonnaille, grelot}
{en: bell}
ex: oai cu cloput; va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi; sh-treatsi chipri-sh-cloputi cãti putu s-poartã

§ cluputic (clu-pu-tícŭ) sn cluputitsi/cluputitse (clu-pu-tí-tsi) – cloput ma njic, ciucãnic, ciucãnici, cluputici
{ro: clopoţel, talangă mică}
{fr: petite sonnaille, petit grelot}
{en: small bell}

§ cluputici (clu-pu-tícĭŭ) sn cluputici/cluputice (clu-pu-tí-ci) – (unã cu cluputic)

§ ciocan (cĭó-canŭ) sn ciocani/ciocane (cĭó-ca-ni) – un cloput niheamã ma njic
{ro: clopot (de ovine), talangă}
{fr: sonnaille en fonte plus petite que le “cloput”, grelot de fonte}
{en: bell (smaller than the “cloput”)}
ex: s-avdu n dipãrtari ciocani (cloputi) di oi; lu-agudi cu-un ciocan n cap

§ ciucãnic (cĭu-cã-nícŭ) sn ciucãnitsi/ciu-cãnitse (cĭu-cã-ní-tsi) – ciocan ma njic, ciucãnici, cluputic, cluputici

§ ciucãnici (cĭu-cã-nícĭŭ) sn ciucãnici/ciucãnice (cĭu-cã-ní-ci) – (unã cu ciucãnic)

§ ciucanã (cĭu-cá-nã) sf ciuca-ni/ciucane (cĭu-cá-ni) – oai i caprã cu ciocan di gushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

daimac

daimac (daĭ-mácŭ) sn daimatsi/daimatse (daĭ-má-tsi) – hãlati (cioc) di favru, faptã di-unã coadã (di-aradã) di lemnu cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (cilechi) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucrili tsi li lucreadzã; cioc, ciucan;
(expr: nj-shadi daimac = mi bati la cap, nu mi-alasã isih, mi cãrteashti)
{ro: ciocan de fierar}
{fr: marteau de forgeron}
{en: blacksmith hammer}
ex: cu daimaclu (cioclu-a lui) favrul bati herlu-arushit; nj-shadi daimac pri cap
(expr: nu mi-alasã isih)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tac2!

tac2! (tác) inter – zbor tsi-aspuni vrondul tsi s-fatsi (sh-atsea tsi s-avdi) cãndu plãscãneashti tsiva, cãndu s-ciucuteashti tsiva, etc.; trac!, traca!, tuc! etc.
{ro: cuvânt care imită zgomotul făcut de o pleznitură, ciocănitură, etc.}
{fr: mot qui imite le bruit d’un craquement, d’un choc, etc.}
{en: word imitating a cracking sound, etc.}
ex: tac!, tac! dishcljidi poarta

§ trac! (trác) inter – (unã cu tac2!)

§ traca! (trác!) inter – (unã cu tac2)
ex: arãzboilu asunã dipriunã: traca!, traca!

§ tuc! (túc!) inter – (unã cu tac2!)
ex: dratslji s-acãtsarã, tac!, tuc!

§ tãc! (tắcŭ) inter – zbor tsi-aspuni cum s-avdi un ciocut njic (ca-atsel di-unã sãhati, di chicutã di apã tsi cadi peanarga, cãndu cãrtsãneashti tsiva, etc.); tic!
(expr: fatsi tãc! = cãrtsãneashti, creapã)
{ro: tic!, tac!, tic-tac! tâc!}
{fr: qui imite le son d’une pendule, d’une montre, du coeur, ou le bruit d’un craquement}
{en: word imitating the noise made by a small knock, like that made by a pendulum, watch, heart, etc.}
ex: tãc! tãc! ãlj fãtsea inima; tritsea cu inima tãc, tãc; ãnj yinea tãc! s-fac; cãt nu featsi tãc! (cãt nu cãrtsãni!)

§ tic! (tícŭ) inter – (unã cu tãc!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tracã

tracã (trá-cã) sf trats (trátsĭ) – unã soi di cloput (ma njic, sumulai, cu patru chioshuri, tu loc ca s-hibã arucutos) cari s-acatsã ma multu di gusha-a caljlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, chipur, ciocan;
(expr: mi-adrai (mi fac) tracã = am biutã shi mi-am mbitatã multu; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cãndilã, cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, etc.))
{ro: talangă}
{fr: sonnaille attachée au cou d’un cheval, grelot}
{en: bell attached mostly to the neck of the horse}
ex: s-avdi unã tracã (ciocan); astupãm trãtsli (cloputli, tra s-nu-asunã); s-featsi tracã (sã mbitã multu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã