DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buduvai

buduvai (bu-du-váĭŭ) sn buduvai/buduvae (bu-du-vá-i) – chelindru mari, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.) trã tsãneari tu-un loc i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã njicã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; sternã, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cimentu

cimentu (ci-mén-tu) sm pl(?) – pulbiri (di-aradã adratã di om) tsi si nvãrtushadzã ca unã lugurii durã, niheamã chiro dupã tsi easti amisticatã cu apa, shi cari easti ufilisitã la anãltsarea di binãi (adãrãminti, casi, cãljuri, etc.)
{ro: ciment}
{fr: ciment}
{en: cement}
ex: bag cimentu la intrarea-a casãljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curasani/curasane

curasani/curasane (cu-ra-sá-ni) sf curasãnj (cu-ra-sắnjĭ) – chi-rimidã chisatã sh-amisticatã cu azvesti tra si s-facã ca unã soi di cimentu cu cari s-azvistusescu stizmili di casã; mãltari
{ro: ten-cuială}
{fr: brique pilée et melangée à la chaux et au sable pour en faire une sorte de ciment}
{en: crushed brick mixed with lime to make a kind of ciment to plaster the room walls}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dushimei/dushimee

dushimei/dushimee (du-shi-mé-i) sf dushimei (du-shi-méĭ) partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); dushume, pãtunji, patumã, pat
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}
ex: ma-lj bat dushimeea (lj-fac patlu, pãtunja)

§ dushume (du-shĭu-mé) sf dushumeadz (du-shĭu-meádzĭ) – (unã cu dushimei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurnã

gurnã (gúr-nã) sf gurni/gurne (gúr-ni) – unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; buduvai, sternã, hãvuzi
{ro: bazin}
{fr: bassin}
{en: tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãltari/mãltare

mãltari/mãltare (mãl-tá-ri) sf mãltãri (mãl-tắrĭ) – luguria (faptã dit un ameastic di azvesti, arinã, cimentu, etc. cu apã) cari s-ashtearni (s-azvistuseashti) ca un petur pri stizmi sh-tãvani (tra s-li facã ischi shi s-li apãrã di agudituri); curasani
{ro: tencuială}
{fr: plâtre, enduit, crépi}
{en: plaster}
ex: ninca nu-lj deadi mãltari a udãlui

§ mistrii/mistrie (mis-trí-i) sf mistrii (mis-tríĭ) – hãlatea cu cari masturlu tindi mãltarea (cimentul, curasanea, etc.) pi stizmã
{ro: mistrie}
{fr: truelle}
{en: trowel}
ex: mistria easti hãlatea-a masturlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muzaic

muzaic (mu-za-ícŭ) sn muzaitsi/muzaitse (mu-za-í-tsi) – multimi di ploci njits (di marmurã, yilii, chirmidz, etc.) di tuti soiurli di buei, bãgati tu cimentul (mãltarea) tsi s-ashtearnã mpadi pri loc; itsi lucru adrat tra si sh-u-aducã cu-aestã soi di cimentu cu plocili njits
{ro: mozaic}
{fr: mosaïque}
{en: mosaic}
ex: uborlu ashtirnut tut cu muzaic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãtunji/pãtunje

pãtunji/pãtunje (pã-tú-nji) sf pãtunj (pã-túnjĭ) – partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); patumã, pat, dushimei, dushume
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}

§ pãtunjisescu (pã-tu-nji-sés-cu) vb IV pãtunjisii (pã-tu-nji-síĭ), pãtunjiseam (pã-tu-nji-seámŭ), pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) – acoapir partea di nghios a unui udã (pri cari imnã omlu) cu unã pãtunji di scãnduri (cimentu, ploci, etc.); pãtusescu
{ro: pardosi}
{fr: planchéier une chambre}
{en: floor (room)}

§ pãtunjisit (pã-tu-nji-sítŭ) adg pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisits (pã-tu-nji-sítsĭ), pãtunjisiti/pãtunjisite (pã-tu-nji-sí-ti) – (partea di nghios a unui udã pri cari s-imnã) tsi easti acupiritã cu-unã pãtunji; pãtusit

§ pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) sf pãtunjisiri (pã-tu-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acoapirã partea di nghios a unui udã cu-unã pãtunji; pãtusiri

§ pãtusescu (pã-tu-sés-cu) vb IV pãtusii (pã-tu-síĭ), pãtuseam (pã-tu-seámŭ), pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusiri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) – (unã cu pãtunjisescu)
ex: pãtusii udãlu

§ pãtusit (pã-tu-sítŭ) adg pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusits (pã-tu-sítsĭ), pãtusiti/pãtusite (pã-tu-sí-ti) – (unã cu pãtunjisit)
ex: udãlu easti pãtusit

§ pãtusi-ri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) sf pãtusiri (pã-tu-sírĭ) – (unã cu pãtunjisiri)

§ patumã (pá-tu-mã) sf patumi/patume (pá-tu-mi) shi patomati/patomate (pa-tó-ma-ti) –
1: partea dit unã casã (binai) tu cari tuts udadzli s-aflã tu idyea nãltsãmi; pat, cat, brãn;
2: partea teasã di nghios a udãlui, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta tuti lucrili (patlu, scamnili, measa, etc.) dit udã; pat, pãtunji, dushimei, dushume

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sternã

sternã (stér-nã) sf sterni/sterne (stér-ni) – vas multu mari, ca un chelindru, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.), trã tsãneari tu-un loc, i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; buduvai, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}
ex: ningã arãulu atsel eara un buduvai, sternã, nu tsãn ghini minti; lu-arcarã ghiftili pescul tu buduvai, tu sternã; sterna eara mari sh-cu apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã