DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrbulj

bãrbulj (bãr-búljĭŭ) sn bãrbulji/bãrbulje (bãr-bú-lji) – mãndilã di pãndzã lai cu cari muljarea sh-acoapirã grunjlu tra s-aspunã cã easti di jali; mãndilã, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, poshi, tarpoa-shi, pihitsã, cimber
{ro: năframă neagră cu care femeia îşi acoperă bărbia ca semn de doliu}
{fr: fichu noir dont les femmes se couvrent le menton en signe de deuil}
{en: black scarf used by women to cover their chin, as a sign of mourning}
ex: maea Shomã-sh trapsi bãrbuljlu, ascuturã grunjlu sh-lo ma diparti grailu; sh-trapsi la oclji bãrbuljlu di jali

§ bãrbuljisescu (bãr-bu-lji-sés-cu) (mi) vb IV bãrbuljisii (bãr-bu-lji-síĭ), bãrbuljiseam (bãr-bu-lji-seámŭ), bãrbuljisitã (bãr-bu-lji-sí-tã), bãrbuljisiri/bãr-buljisire (bãr-bu-lji-sí-ri) – (trã muljeri) acoapir grunjlu cu unã mãndilã lai tra s-aspun cã hiu di jali; burbuljusescu
{ro: (pentru femeie) acoperi bărbia cu o năframă neagră în semn de doliu}
{fr: (pour les femmes) couvrir le menton jusqu’aux lèvres avec un voile de tête noir en signe de deuil}
{en: (for women) cover their chin with a black scarf as a sign of mourning}

§ bãrbuljisit (bãr-bu-lji-sítŭ) adg bãrbuljisitã (bãr-bu-lji-sí-tã), bãrbuljisits (bãr-bu-lji-sítsĭ), bãrbuljisiti/bãrbuljisite (bãr-bu-lji-sí-ti) – (muljarea) tsi ari grunjlu acupirit cu unã mãndilã lai pãnã la budzã (ca semnu di jali); burbuljusit
{ro: (femeie) cu bărbia acoperită de o năframă neagră în semn de doliu}
{fr: (femme) avec le menton couvert avec un voile de tête noir en signe de deuil}
{en: (woman) with their chin covered by a black scarf as a sign of mourning}
ex: grunj bãrbuljisit; cu mãndilj bãrbuljisiti

§ bãrbuljisiri/bãrbuljisire (bãr-bu-lji-sí-ri) sf bãrbuljisiri (bãr-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari s-bãrbuljiseashti; burbuljusiri
{ro: (pentru femeie) acţiunea de a-şi acoperi bărbia cu o năframă neagră ca semn de doliu}
{fr: (pour les femmes) action de couvrir le menton jusqu’aux lèvres avec un voile noir de tête en signe de deuil}
{en: (for women) action of covering their chin with a black scarf as a sign of mourning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cimber

cimber (cim-bérŭ) sn cimberi/cimbere (cim-bé-ri) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri), cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa (sh-suflã narea, etc.); cumatã di pãndzã lai tsi muljarea sh-u bagã pri cap shi deapoea u leagã sum grunj; mãndilã, distimeli, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, bãrbulj
{ro: maramă}
{fr: mouchoir; fichu noir qu’une femme met sur sa tête et qu’elle noue sous son menton}
{en: black scarf used by women to cover their head}
ex: tu cimber (distimeli, mãndilã) nji li bãgam

§ ciumbe-ri/ciumbere (cĭum-bé-ri) sf ciumberi (cĭum-bérĭ) – cumatã di pãndzã (suptsãri, prit cari treatsi lunjina shi s-veadi, multi ori adratã di mitasi) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: voal, văl de mireasă}
{fr: voile de la nouvelle mariée que celle-ci porte sur son dos}
{en: veil, bride veil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

distimeli/distimele

distimeli/distimele (dis-ti-mé-li) sf distimelj (dis-ti-méljĭ) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-tu cari omlu sh-suflã narea di mixi (sh-ashteardzi fatsa di sudoari, etc.); unã cumatã di tsãsãturã (unã pishtamalã) cu cari omlu s-ashteardzi pi mãnj (fatsã, trup, etc.) dupã tsi s-aspealã shi easti ud; unã cumatã di tsãsãturã (unã pitsetã) cu cari omlu sh-ashteardzi mãnjli shi budzãli di mãcari (cãndu sta la measã); destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, mãndilã, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã, pishtamal, pishtamalã, pishteamal, pishchiri, pischiri, pitsetã, shirvet, shirveti; (fig: distimeli = mãndilã lai di jalj)
{ro: batistă, prosop, şervet de masă}
{fr: mouchoir, serviette de toilette (table), essuie-main}
{en: handkerchief, towel, napkin}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); distimelea (mãndila)-arcatã, sã-lj tsãnã-aumbratã; s-ashtearsi la mãnã cu-unã distimeli; poartã distimeli (fig: mãndilã lai di jali) dupã soacrã-sa

§ destemeli/destemele (des-te-mé-li) sf destemelj (des-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)

§ destemeali/destemeale (des-te-meá-li) sf destemelj (des-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)

§ pishtamalã (pish-ta-má-lã) sf pishtamãlj (pish-ta-mắljĭ) – (unã cu distimeli)
ex: sh-nãsã va pishtamalã

§ pishtamal (pish-ta-málŭ) sn pishtamãlj (pish-ta-mắljĭ) – (unã cu distimeli)

§ pishteamal (pish-tea-málŭ) sn pishteamãlj (pish-tea-mắljĭ) – (unã cu distimeli)

§ pishchiri1/pishchire (pish-chí-ri) sf pishchiri(?) (pish-chírĭ) – (unã cu distimeli)
ex: ashteardzi-ts dzeadzitli di pishchiri (pitsetã)

§ tistimeli/tistimele (tis-ti-mé-li) sf tistimelj (tis-ti-méljĭ) – (unã cu distimeli)
ex: mi-ashtershu cu tistimelea (pitseta, shimia); sh-bãgã tistimeli (fig: mãndilã lai di jali) n cap

§ testemeli/testemele (tes-te-mé-li) sf testemelj (tes-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndilã

mãndilã (mãn-dí-lã) sf mãndili/mãndile (mãn-dí-li) shi mãndilj (mãn-díljĭ) –
1: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa, sh-suflã narea, etc.; distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã;
2: cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa, narea, mãnjli, etc.; baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, schepi;
3: tsãsãturã (pãndzã) suptsãri (prit cari s-veadi sh-prit cari treatsi lunjina) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; mãntilã, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi; (fig: mãndilã = sihãrichi (unã mãndilã) tsi s-da a atsilui tsi-adutsi protlu unã hãbari bunã sh-multu ashtiptatã ca, bunãoarã, amintari di njic, isozmatã, etc.; expr:
2: mãndilã di nari (nãri) = mãndilã cu cari omlu sh-shteardzi narea;
3: mãndilã di gushi, di cap = mãndilã tsi sh-u bagã muljerli di gushi i sh-acoapirã cu ea perlu din cap)
{ro: batistă; năframă}
{fr: mouchoir; fichu (pour la tête); récompense (en mouchoir) donnée au porteur d’une bonne nouvelle}
{en: handkerchief; headscarf, small shawl}
ex: scoasi din gepi unã mãndilã (distimeli) albã; soacra gioacã dipriunã, pisti-anumiri cu mãndilj (baltsuri); trãdzea corlu sh-anvãrtea mãndila (shamia, baltsul) n vimt; gionj cu mãndilj (shamii) ãn cap ligats; loash mãndila (fig: sihãrichea), cari aspusish?

§ mãntilã (mãn-tí-lã) sf mãntili/mãntile (mãn-tí-li) shi mãntilj (mãn-tíljĭ) – (unã cu mãndilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

peaticã

peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi

§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã

§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea

§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi

§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pischiri2/pischire

pischiri2/pischire (pis-chí-ri) sf pischiri (pis-chírĭ) – cumatã di pãndzã albã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cimber, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, lãhurã, lãhuri, distimeli, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, pihitsã, tarpoashi, schepi
{ro: năframă}
{fr: écharpe blanche que les vieilles femmes portaient à la tête}
{en: headscarf, shawl}
ex: cu unã pischiri (mãndilã) mari; aduc moashi cu pischiri (mãndili)

§ pishchiri2/pishchire (pis-chí-ri) sf pishchiri (pish-chírĭ) – (unã cu pischiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitsetã

pitsetã (pi-tsé-tã) sf pitseti/pitsete (pi-tsé-ti) – lucru adrat dit unã cumatã di tsãsãturã cu cari omlu sh-ashteardzi mãnjli shi budzãli di mãcari (cãndu sta la measã); lucru adrat dit unã cumatã di tsãsãturã cu cari omlu s-ashteardzi pi mãnj, fatsã, trup, etc., dupã tsi s-aspealã, cãndu-lj suntu udi; cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-tu cari omlu sh-suflã narea di mixi (sh-ashteardzi fatsa di sudoari, etc.); pishchiri, pischiri, shirvet, shirveti, pishtamal, pishtamalã, pishteamal, ilãcã, distimeli, mãndilã, shimii, shamii, civrei, cimber, peaticã, etc.
{ro: prosop, şervet}
{fr: essuie-main, serviette de toilette, serviette de table}
{en: towel, napkin}

§ patsetã (pa-tsé-tã) sf patseti/patsete (pa-tsé-ti) – (unã cu pitsetã)
ex: ari patseti (distimelj) scumpi

§ petsetã (pe-tsé-tã) sf petseti/petsete (pe-tsé-ti) – (unã cu pitsetã)
ex: leagã-lj petseta dupã gushi tra s-nu s-chicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

schepi2/schepe

schepi2/schepe (schĭé-pi) sf schepi (schĭépĭ) –1: hiri suptsãri shi galbini (ca di-amalamã) tsi nveasta noauã li poartã tu loc di zãvon;
2: cumatã di pãndzã (multi ori di sirmã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu i fatsa (sh-cari, cãndu easti di hromã lai, u poartã ca semnu di jali); aschepi, shchepi, mãndilã, cimber, lãhurã, baltsu, vlashcã, poshi, zãvon, zvon, etc.
{ro: voal de beteală; văl (de doliu)}
{fr: flot de fil d’or que les jeunes mariées portent en guise de voile; toile mince, espèce de voile (mouchoir) de tête, crêpe}
{en: veil of tinsel worn by the bride in place of the ordinary veil; headscarf, black mourning crape}
ex: nveasta noauã ari fatsa-lj acupiritã cu schepi lungã; eara mash tu lãi shi cu schepi pi fesi

§ aschepi2/aschepe (as-chĭé-pi) sf aschepi (as-chĭépĭ) – (unã cu schepi2)
ex: nveasta cu teljuri shi aschepi nica pi fatsã

§ shchepi2/shchepe (shchĭé-pi) sf shchepi (shchĭépĭ) – (unã cu schepi2)
ex: cu-unã shchepi shecherlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shimii/shimie

shimii/shimie (shi-mí-i) sf shimii (shi-míĭ) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; shamii, cãlimcheari, cãlimcheri, distimeli, destemeli, deste-meali, tistimeli, testemeli, mãndilã, civrei, ciuvre, cimber, vlashcã, poshi, peaticã
{ro: batistă, năframă}
{fr: mouchoir, fichu}
{en: handkerchief}
ex: shimii (distimeli), albã ca grãndinea; nvãrtea cãt putea shimia (mãndila) tu mãnã; poartã cu el dauã shimii; li-adusi tu shimii; poartã pi cap shimii lai ca di cãlgãritsã

§ shamii/shamie (shĭa-mí-i) sf shamii (shĭa-míĭ) – (unã cu shimii)
ex: cu shamia (mãndila) arcatã pri cap; cu shamia (cimberlu) lai pi frunti; sh-ashtirdzea ocljilj cu shamia, cã multu-l vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã