|
|
cilnichescu
cilnichescu (cil-ni-chĭés-cu) adg – vedz tu celnic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: celniccelnic
celnic (cél-nicŭ) sm celnits (cél-nitsĭ) – om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari (ma multi fumelj tsi sta shi s-mu-tã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu); cilnicã, chihãe, scutel
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari)}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”)}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”)}
ex: celniclu di la noi ari noauã njilj di oi shi tut ahãti cãpri; deadi di-unã featã mushatã di celnic avdzãt; armãnlu sh-oarfãn s-hibã, tut pi celnic va sh-u-aducã; n hoarã nu-l bagã, shi di casa-a celniclui ãntreabã; eara tuts celnits, cu cupii ninumirati; si s-arugã la un celnic shi s-featsi picurar; trei anj di dzãli ãlj pãscu oili a celniclui; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea
§ cilnicã (cil-ni-cắ) sm cilnicadz (cil-ni-cádzĭ) – (unã cu celnic)
ex: nu-ts dau hilji di cilnicã; cã-s ficiori di cilnicadz; cilnicadzlji trag nãinti
§ cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) sf cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) – muljari di cilnicã
{ro: nevastă de celnic}
{fr: femme de “celnic”}
{en: “celnic”’s wife}
§ cilnicami/cilnicame (cil-ni-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di celnits; soea di banã tsi u treatsi un celnic; cilnicatã
{ro: mulţime de celnici; viaţă de celnic}
{fr: nombre de “celnits”; vie menée par un “celnic”}
{en: number of “celnits”; life of a “celnic”}
ex: cilnicamea sh-u lo fricã; cilnicame, cilnicame, pãnã sh-cãnjlji va lã moarã!; tutã bana-lj, cilnicami (banã di celnic); cilnicamea ari (celnitslji au) adusã mari ghineatsã tu horli a noastri
§ cilnicatã (cil-ni-cá-tã) sf cilnicãts (cil-ni-cắtsĭ) – tehni di celnic; banã di celnic; nicuchiratã di celnic; cilnicami
{ro: meserie de celnic; viaţă de celnic}
{fr: métier de “celnic”; vie menée par un “celnic”}
{en: profession of a “celnic”; life of a “celnic”}
ex: cilnicata (tehnea di celnic) nu sã scoalã lishor; cilnicata (nicuchirata di celnic) el u trãdzea; tatã-nju va nj-u da a njia cilnicata (nicuchirata di celnic)
celnichescu
celnichescu (cel-ni-chĭés-cu) adg celnicheascã (cel-ni-chĭás-cã), celnicheshtsã (cel-ni-chĭésh-tsã) shi celnicheshti (cel-ni-chĭésh-ti), celnicheshti/celnicheshte (cel-ni-chĭésh-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cilnichescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãpopul
popul (pó-pulŭ) sn populi/popule (pó-pu-li) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyea mileti, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimi di oaminj adunats tu-un loc; poplu; pupul, farã, lao, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji
{ro: popor}
{fr: peuple}
{en: people}
ex: a nost popul cilnichescu; populu-armãnescu
§ poplu (pó-plu) sn fãrã pl – (unã cu popul)
ex: pãpãnjlj-a noshtri furã un poplu multu gioni
§ pupul1 (pú-pulŭ) sm pl(?) – multimi di oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul
{ro: popor, mulţime, lume}
{fr: peuple, foule, multitude}
{en: people, crowd, multitude}
ex: pupul (multimi) di numtari
§ puplu (pú-plu) sn fãrã pl – (unã cu popul)
ex: multu puplu (multimi, lao) vinji