|
|
cilistisit
cilistisit (ci-lis-ti-sítŭ) adg – vedz tu cilistisescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cilistisescuagoanã
agoanã (a-ghŭá-nã) sf fãrã pl – lucru greu, cilistisiri
{ro: trudă}
{fr: peine}
{en: difficulty, hard work}
§ agonã (a-ghó-nã) sf fãrã pl – (unã cu agoanã)
§ agunsescu (a-ghun-sés-cu) vb IV agunsii (a-ghun-síĭ), agunseam (a-ghun-seámŭ), agunsitã (a-ghun-sí-tã), agunsiri/agunsire (a-ghun-sí-ri) – amintu (adun) cu lucru multu greu; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva; cilisti-sescu, cilãstisescu
{ro: agonisi, se trudi}
{fr: gagner ou travailler péniblement}
{en: earn by hard work, work hard}
ex: eara om timbel, nu lucra, nu agunsea; agunsea (lucra greu) dzuã sh-noapti sh-cu mãnj sh-cu cicioari
§ agunsit (a-ghun-sítŭ) adg agunsitã (a-ghun-sí-tã), agunsits (a-ghun-sítsĭ), agunsiti/agunsite (a-ghun-sí-ti) – amintat cu lucru greu; cilistisit, cilãstisit
{ro: agonisit, trudit}
{fr: gagné, travaillé péniblement}
{en: earned by hard work, worked hard}
§ agunsiri/agunsire (a-ghun-sí-ri) sf agunsiri (a-ghun-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lucreadzã multu greu tra s-facã tsiva; amintari cu lucru greu; cilistisiri, cilãstisiri
{ro: acţiunea de a agonisi, de a se trudi; agonisire, trudire}
{fr: action de gagner, de travailler péniblement}
{en: action of working hard, of earning by hard work}
alumtã
alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã
§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)
§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)
§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)
§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti
§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;
cash
cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz
§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti
§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)
§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi
§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari
cicrichi/cicriche
cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi
§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)
§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)
§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}
§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}
§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji
§ cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-cŭá-nji) sf cicriconj (ci-cri-cónjĭ) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-cu-unã mithcã tu-alantu) cari si anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); sfurlã, furlã
cilistisescu
cilistisescu (ci-lis-ti-sés-cu) vb IV cilistisii (ci-lis-ti-síĭ), cilisti-seam (ci-lis-ti-seámŭ), cilistisitã (ci-lis-ti-sí-tã), cilistisiri/cilistisire (ci-lis-ti-sí-ri) – lucredz multu greu (agunsescu, mi ngrec, inda mi duc, cad furtii) tra s-amintu i s-fac tsiva; lj-trag cãshtiga a unui; lj-portu frundida a unui; nj-bag zori tra s-lu fac un lucru; cilãstisescu, cilihtisescu, cealãhtisescu, cealtisescu, ciltisescu
{ro: avea grije ca, stărui, se trudi}
{fr: soigner, persévérer, travailler péniblement}
{en: persevere, carry on, work hard}
ex: cilistisea (lucra greu, agunsea) dzuã sh-noapti
§ cilistisit (ci-lis-ti-sítŭ) adg cilistisitã (ci-lis-ti-sí-tã), cilistisits (ci-lis-ti-sítsĭ), cilistisiti/ci-listisite (ci-lis-ti-sí-ti) – tsi lj-ari traptã cãshtiga; tsi-ari lucratã greu tra s-amintã i s-facã tsiva; cilãstisit, cilihtisit, cealãhtisit, cealtisit, ciltisit
{ro: trudit, stăruit}
{fr: persévéré, soigné, travaillé ou gagné péniblement}
{en: persevered, worked hard}
§ cilistisiri/cilisti-sire (ci-lis-ti-sí-ri) sf cilistisiri (ci-lis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cilistiseashti; cilãstisiri, cilihtisiri, cealãhtisiri, cealti-siri, ciltisiri
{ro: acţiunea de a avea grije ca, de a stărui, de a se trudi; stăruire, trudire}
{fr: action de soigner, de persévérer, de travailler péniblement}
{en: action of persevering, of carrying on, of working hard}
ex: tuti aesti s-tsãn cu lucurlu sh-cu cilistisirea cã shidearea nu da pãni
§ cilãstisescu (ci-lãs-ti-sés-cu) vb IV cilãstisii (ci-lãs-ti-síĭ), cilãstiseam (ci-lãs-ti-seámŭ), cilãstisitã (ci-lãs-ti-sí-tã), cilãstisiri/cilãstisire (ci-lãs-ti-sí-ri) – (unã cu cilisti-sescu)
§ cilãstisit (ci-lãs-ti-sítŭ) adg cilãstisitã (ci-lãs-ti-sí-tã), cilãstisits (ci-lãs-ti-sítsĭ), cilãstisiti/cilãstisite (ci-lãs-ti-sí-ti) – (unã cu cilistisit)
§ cilãstisiri/cilãstisire (ci-lãs-ti-sí-ri) sf cilãstisiri (ci-lãs-ti-sírĭ) – (unã cu cilistisiri)
inerghii/inerghie
inerghii/inerghie (i-nér-ghi-i) sf inerghii (i-nér-ghíĭ) – tãcatea tsi u ari omlu tra s-facã tsiva cu dinami; harea tsi lu-adarã omlu s-aspunã (tu tuti-atseali tsi fatsi) puteari (vãrtushami, dinami, vlagã, cuveti, etc.); ineryii, energhii, eneryii
{ro: energie, acţiune}
{fr: énergie, action}
{en: energy, action}
§ ineryii/ineryie (i-nér-yi-i) sf ineryii (i-nér-yíĭ) – (unã cu inerghii)
§ energhii/energhie (e-nér-ghi-i) sf energhii (e-nér-ghíĭ) – (unã cu inerghii)
ex: om cu multã energhii (puteari di lucru)
§ energhisi (e-nér-ghi-si) sf pl(?) – (unã cu inerghii)
ex: energhisea-a ljei s-ducheashti
§ eneryii/eneryie (e-nér-yi-i) sf eneryii (e-nér-yíĭ) – (unã cu inerghii)
ex: nu-ari eneryii (puteari) s-facã tsiva
§ ener-ghisescu (e-ner-ghi-sés-cu) vb IV energhisii (e-ner-ghi-síĭ), energhiseam (e-ner-ghi-seámŭ), energhisitã (e-ner-ghi-sí-tã), energhisiri/energhisire (e-ner-ghi-sí-ri) – fac un lucru cu ineryii; cilãstisescu, cilistisescu
{ro: activa energic, stărui}
{fr: agir, persister, persévérer}
{en: act energetically, persist, persevere}
ex: va s-energhisescu (caftu cu ineryii, va cilistisescu) si s-facã aestu lucru
§ energhisit (e-ner-ghi-sítŭ) adg energhisitã (e-ner-ghi-sí-tã), energhisits (e-ner-ghi-sítsĭ), energhisiti/energhisite (e-ner-ghi-sí-ti) – tsi easti faptu cu ineryii; cilãstisit, cilistisit
{ro: activat energic, stăruit}
{fr: agi avec énergie, persisté, persévéré}
{en: acted energetically, persisted, persevered}
§ energhisiri/ener-ghisire (e-ner-ghi-sí-ri) sf energhisiri (e-ner-ghi-sírĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva energhiseashti; cilãstisiri, cilistisiri
{ro: acţiunea de a activa energic, de a stărui; stăruire}
{fr: action d’agir, de per-sister, de persévérer; efort, persévérance}