DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cicrichi/cicriche

cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi

§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)

§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)

§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}

§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}

§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coardã3

coardã3 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – spangul (cioara) di la cicrichi, aumtu cu cãtrani, cu cari si-anvãrteashti cicrichea; spangul (curaua) di la un dipinãtor; hoardã, aruteauã
{ro: sfoară (curea) de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}
ex: coardã di cicrichi

§ hoardã3 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

furcã1

furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji

§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi

§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)

§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã

§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rudani/rudane

rudani/rudane (ru-dá-ni) sf rudãnj (ru-dắnjĭ) – hãlati cu cari s-deapinã hirili; aruideauã, cicrichi, cicricã, cicãricã, anemi, dipinã-tor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã
{ro: rodan}
{fr: rouet a dévider; dévidoir a deux roux}
{en: reeling machine}

§ arui-deauã (a-ruĭ-deá-ŭã) sf aruideali/aruideale (a-ruĭ-deá-li) – (unã cu rudani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

torcu

torcu (tór-cu) (mi) vb III shi II torshu (tór-shĭu), turtseam (tur-tsĭámŭ), toarsã (tŭár-sã), toartsiri/toartsire (tŭár-tsi-ri) shi turtseari/turtseare (tur-tsĭá-ri) – trag hiri dit un cair sh-li shuts cu mãna sh-cu fuslu, tra s-li fac hirili buni trã tsãseari; fac hiri ti tsãseari dit lãnã (bumbac, etc.) cu unã machinã faptã maxus trã ahtari lucru;
(expr:
1: mira toartsi soartea-a njiclui, cãsmetea = mira-lj scrii a natlui tsi va lj-aducã bana;
2: lj-u torcu a unui = caftu s-li ndreg lucrili peascumta, fãrã s-aducheascã (s-lji bag fitilji, ntsãpãturi, schinj, zizanj, etc.) shi s-lu-arãd, tra s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti)
{ro: toarce}
{fr: tordre}
{en: spin}
ex: cãndu u vidzui turtsea lãnã; unã cicricã tsi turtsea di singurã; toartsi cu furca; s-toarcã usturã; muljerli torcu i cu furca i cu cicrichea; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; shidea ningã un puts sh-turtsea sirmã; li toarsi sh-lã deadi cali; lãna-aestã nu s-toartsi; mirili acãtsarã s-lj-u toarcã
(expr: s-lji scrii) dzua-a njiclui pri hirlu-atsel lailu; aestu, tsi lã toartsi?
(expr: aestu, tsi sã ndreadzi s-lã facã pri dinãpoi, fãrã shtirea-a lor, tra si sh-agiungã scupolu?); nu shtea, corbul, tsi lj-u toartsi
(expr: tsi-ari tu minti s-lji facã); nu shtea tsi-lj si toartsi peascumta; lj-u toarsi
(expr: lu ndreapsi, lu-arãsi) ghini

§ torsu (tór-su) adg toarsã (tŭár-sã), torshi (tór-shi), toarsi/toarse (tŭár-si) – (cair) tsi easti faptu hiri trã tsãseari
{ro: tors}
{fr: tordu}
{en: spun}
ex: ari lãna toarsã, dzatsi gljemuri mãri; hirlu torsu
(expr: cãsmetea scriatã) di mira-atsea marea, mash tu lãdudz

§ toartsiri/toartsire (tŭár-tsi-ri) sf toartsiri (tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lãna easti toarsã
{ro: acţiunea de a toarce; toarcere}
{fr: action de tordre}
{en: action of spinning}

§ turtseari/turtseare (tur-tsĭá-ri) sf turtseri (tur-tsérĭ) – (unã cu toartsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn