DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catedrã

catedrã (ca-té-drã) sf catedri/catedre (ca-té-dri) –
1: scamnu ma mari sh-ma largu di scamnili di-aradã, multi ori cu aradzim, di cari si sh-andrupascã omlu bratsãli shi mesea; scamnu, careclã;
2: unã soi di measã mari cu sirtari (cicmigei) ca atsea iu shadi di-aradã dascalu la sculii; measã; (fig: catedrã = tesea tsi u ari un dascal la unã sculii)
{ro: fotoliu; catedră}
{fr: fauteuil; chaire}
{en: armchair; desk}
ex: dascalu s-alinã la catedrã (measã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicmigei

cicmigei (cic-mi-gĭé-i) sf cicmigei (cic-mi-gĭéĭ) – parti dit unã measã tsi sh-u-adutsi cu unã cutii fãrã cãpachi, tsi shadi di-aradã teasã nãuntru sum measã, ma poati si s-tragã cu mãna di sum measã cãtã nafoarã, tra s-poatã omlu si sh-bagã shi si-sh scoatã lucri; cicmigeauã, cicmige, sirtar, sirtari
{ro: sertar}
{fr: tiroir, comptoir}
{en: drawer (table, desk), counter (restaurant)}
ex: avea alãsatã paradzlji tu cicmigei (sirtari); s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea

§ cicmigeauã (cic-mi-gĭá-ŭã) sf cicmigei (cic-mi-gĭéĭ) – (unã cu cicmigei)
ex: tradzi cicmigeaua

§ cicmige (cic-mi-gé) sm cicmigeadz (cic-mi-gĭádzĭ) – (unã cu cicmigei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fortsã

fortsã (fór-tsã) sf fortsã (fór-tsã) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; furtsatã, dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet, silã
{ro: forţă}
{fr: force, puissance}
{en: force, power}
ex: mari fortsã ari; s-deadirã cu ahãntã fortsã, cã shi muntsã s-cutrimburarã; intrã cu fortsa (silã) n casã; cu fortsa (sila) vrea s-nj-u-arapã; cu fortsa lu-adush aoatsi; bagã-ts tutã fortsa

§ furtsatã1 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu fortsã)
ex: ploaea tsi yini cu furtsati (fortsã) nu tsãni multu

§ furtsedz (fur-tsédzŭ) (mi) vb I furtsai (fur-tsáĭ), furtsam (fur-tsámŭ), furtsatã (fur-tsá-tã), furtsa-ri/furtsare (fur-tsá-ri) – l-bag cu zorea (cu fortsa) pri cariva s-adarã un lucru; caftu cu multã silã, zori sh-pidimo tra s-lu fac un lucru; sãlnãescu
{ro: forţa}
{fr: forcer}
{en: force}
ex: cãtse-l furtsedz (lj-badz zori) cãndu nu va; mi furtsarã (nj-bãgarã zori, mi sãlnãirã) si scriu aestã pusulã; s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea

§ furtsat (fur-tsátŭ) adg furtsatã (fur-tsá-tã), furtsats (fur-tsátsĭ), furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori s-facã un lucru; sãlnãit
{ro: forţat}
{fr: forcé}
{en: forced}
ex: brava s-videa cã easti furtsatã (dishcljisã cu zorea)

§ furtsari/furtsare (fur-tsá-ri) sf furtsãri (fur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva easti furtsat
{ro: acţiunea de a forţa}
{fr: action de forcer}
{en: action of forcing}
ex: di multã furtsari lj-amurtsãrã bratsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sirtar1

sirtar1 (sir-tárŭ) sn sirtari/sirtare (sir-tá-ri) – parti dit unã momilã di casã, tsi sh-u-adutsi cu unã cutii fãrã cãpachi, tsi shadi di-aradã teasã nãuntru tu-unã momilã dit cari s-tradzi cu mãna cãtã nafoarã, tra s-poatã omlu si sh-bagã shi si-sh scoatã lucri; sirtari, cicmige, cicmigei, cicmigeauã
{ro: sertar}
{fr: tiroir}
{en: drawer (of table)}
ex: measa din casã easti cu sirtari (cicmigei)

§ sirtari/sirtare (sir-tá-ri) sf sirtãri (sir-tắrĭ) – (unã cu sirtar1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã