DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chizdã

chizdã (chíz-dã) sf chizdi/chizde (chíz-di) – mãdularlu tsi u-aleadzi muljarea di bãrbat (tsi s-aflã tu partea di nghios di sum pãnticã a truplui di muljari), prit cari s-chishi sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-facã njitslji); pici, hicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, poali;
(expr: va yinã chizda tu cinushi = va-nj yinã sh-a njia apa la moarã, chirolu (arada) s-tsã u plãtescu)
{ro: pizdă, vagin}
{fr: vagin, vulva}
{en: vagina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hearhic

hearhic (hĭár-hicŭ) sm hearhits (hĭár-hitsĭ) – numã datã (i) a pomlui, criscut di om, cari fatsi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi easti dit idyea fumealji (shi sh-u-adutsi multu tu videari) cu caisa shi dzardzala, mash cã easti ma mari icã (ii) numã cari s-da cãtivãrãoarã shi a caisãljei; herhic, hearhir, herhir, hearhit, chearsic, virucnjeu, virucheu, viruchi; cais, caisiu
{ro: piersic; cais}
{fr: pêcher; abricotier}
{en: peach-tree; apricot-tree}

§ herhic (hĭér-hicŭ) sm herhits (hĭér-hitsĭ) – (unã cu hearhic)
ex: herhiclu-a nostru ma s-frãndzã di cãti herhitsi ari

§ hearhir (hĭár-hirŭ) sm hearhiri (hĭár-hirĭ) – (unã cu hearhic)

§ herhir (hĭér-hirŭ) sm herhiri (hĭér-hirĭ) – (unã cu hearhic)

§ hearhit (hĭár-hitŭ) sm hearhits (hĭár-hitsĭ) – (unã cu hearhic)

§ hearhicã (hĭár-hi-cã) sf hearhitsi/hearhitse (hĭár-hi-tsi) – yimisha faptã di pomlu hearhic; herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, virucnjauã, virucheauã, viruchi, pheshcã shi cãtivãrãoarã, yimisha faptã di pomlu cais; (fig: herhicã = mãdularlu tsi u-aleadzi muljarea di bãrbat (tsi s-aflã dininti, namisa di cicioarli a truplui di muljari), prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; pici, chizdã)
{ro: piersică; caisă}
{fr: pêche; abricot}
{en: peach; apricot}

§ herhicã (hĭér-hi-cã) sf herhitsi (hĭér-hi-tsi) – (unã cu hearhicã)
ex: herhitsli suntu poami gustoasi; ts-u bunã herhica (fig: ti-arãsescu muljerli, s-ti badz tu-ashtirnut cu eali, s-li-ambairi)

§ hearhirã (hĭár-hi-rã) sf hearhiri (hĭár-hi-ri) – (unã cu hearhicã)

§ herhirã (hĭér-hi-rã) sf herhiri (hĭér-hi-ri) – (unã cu hearhicã)

§ hearhitã (hĭár-hi-tã) sf hearhiti (hĭár-hi-ti) – (unã cu hearhicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hic

hic (hícŭ) sm hits (hítsĭ) – pom tsi creashti tu locurli ma caldi (ca atseali dit Machidunii, bunãoarã), cu frãndzã mãri, palmati (ca palma di om), cu lilicea ncljisã tu-unã soi di anvãliturã tsi si ngroashi ma nãpoi shi s-fatsi yimishi tsi undzeashti niheamã tu videari cu gortsul, cãrnoasã, dultsi, multu nostimã tu mãcari
{ro: smochin}
{fr: figuier}
{en: fig-tree}
ex: iu agiumsi, ndzãreashti un hic; nu dutsi ma nclo multu shi da di un altu hic; hiclu nã featsi estan multi hitsi; hiclu dit gãrdina-a bisearicãljei s-uscã

§ hicã (hí-cã) sf hitsi/hitse (hí-tsi) – yimisha faptã di pomlu hic, cu coaja veardi icã vinitã (cãndu-i ghini coaptã), cu multi simintsã njits nuntru, cãrnoasã shi dultsi, multu nostimã tu mãcari, proaspitã i uscatã (fig:
1: hicã = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat, pri iu s-chishi muljarea sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; chizdã, pici, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã; expr:
2: cadz, hicã s-ti mãc; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali)
{ro: smochină}
{fr: figue}
{en: fig}
ex: cãt ascãpitã nã hicã di la hiclu aestu; mi dush s-acumpru hitsi uscati; ari mãcatã singur, un bair di hitsi; imnã cu cioaritslji ca hitsi; alagã dupã hicã (fig: muljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pici1/pice

pici1/pice sf pici (picĭ) – mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat (prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-facã njitslji); chizdã, di-aradã di virghirã; chizdã, hicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã
{ro: vagin}
{fr: vagin}
{en: vagina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

poalã

poalã (pŭá-lã) sf polj (póljĭ) shi poalji/poalje (poá-lji) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã; (fig:
1: poalã = (i) partea di nghios a unui lucru (ca bunãoarã: pristi dzinuclji cãndu stai pri scamnu, partea di nghios a muntilui, etc.); (ii) furtia di lucri tsi ncap tu-unã poalã; expr:
2: poalã di poartã = cãnatã di poartã;
3: poali lundzi = muljarea;
4: li vrei n poalã = li vrei etimi; li vrei s-hibã lishor tri fãtseari;
5: nj-bag poalili di brãn = mi ndreg ta s-mi-acats di lucru, ljau unã apofasi;
6: (om) cu poalili dinãinti = huzmichearlu din casã (cã el fatsi lucru cu poala dinãinti);
7: trag di poali = lj-caftu un lucru;
8: bash poalili = (bash partea di nghios a stranjilor ca) semnu di tinjii shi ascultari;
9: mi tsãn di poala-a unui = mi duc dupã cariva;
10: sh-adunã poalili n cap = nu-ari arshini, nu-l mealã cã s-fatsi di-arshini;
11: (capra) sh-anvileashti poalili = (capra) sh-anvileashti chizda)
{ro: poală; partea de jos a unui lucru (munte)}
{fr: tablier, pan; partie inférieure du corps; giron}
{en: apron; lower part of a body (mountain), lap}
ex: ãl tradzi un di poalã; l-trãdzea ficiorlji di poali dzua tutã; cu njitslji tu poalã, plãndzea di tsã s-arupea inima; cum s-nu-nj plãngu, cãndu-s fãrã mãnj, cu njits ãn poalã, tu irnjii greauã, cari-i ca mini?; dizgroapã fluriili, lja nãscãnti n poalã sh-li-aspuni a misurarlui; s-ts-adunj poalili pãn di dzinuclju, s-tsã ved pulpili; di-arshini, di fricã, lu-anvãli cu poala-lj; s-chishe pri sum poali shi fuga s-aducã mãcãri; poala sun brãn; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; tradzi cu cheatra, surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-lji ncapã tu poalã); sh-umpli poala (fig: di lucri) sh-ai s-lj-aducã acasã; si sculã mãrata shi-l lo tu poalã shi dusi mardzinea di-arãu; muljarea poali lundzi sh-minti shcurtã; poalã di sumar; l-tsãnea n poalã; lu mfãshe tu poalã tra s-nu-lj hibã arcoari; s-udã pi poali; shi surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-li poartã tu-unã poalã); s-nu ts-anvãleascã poalili
(expr: s-nu ts-anvãleascã chizda); nj-murdãrii poljli di fustani (fig: partea di nghios di la fustani); lj-bãshem poala-a amirãlui
(expr: partea di nghios a stranjlui ca semnu di tinjii shi ascultari); hilj di-amirã s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!
(expr: huzmicheari); tihea sh-bãgã poalili n brãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn