DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amirã

amirã (a-mi-rắ) sm amiradz (a-mi-rádzĭ) shi amirãradz (a-mi-rã-rádzĭ) shi amirãladz (a-mi-rã-ládzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari; vãsilje, bãsilã, munarhu
(expr: Amirã-Albu, Amirã-Lai, Amirã-Arosh, Amirã-Veardi, Amirã-Arap, Amirã-Gioni, etc. = numi di-amiradz dit pãrmitili armãneshti)
{ro: împărat}
{fr: empereur}
{en: emperor}
ex: ca la numtã di-amiradz (di vãsiljadz); treatsi amirãlu (vãsiljelu); amirãlu-a nostru s-cljamã Sultan Abdul Hamid Han; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã

§ amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) sf amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) – nveastã di amirã; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); amiroanji, vãsiloanji, vãsiljoanji, vasilsã
{ro: împărăteasă}
{fr: impératrice}
{en: empress}
ex: amirãlu sh-avea sh-amirãroanji (vãsiloanji); amirãroanja-a Rumãniiljei s-cljamã shi muma-a pliguitslor

§ amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) sf amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) – (unã cu amirãroanji)
ex: eara unã-amiroanji (vãsiloanji)

§ amirãrilji/amirãrilje (a-mi-rã-rí-lji) sf amirãrilj (a-mi-rã-ríljĭ) – cratlu pristi cari urseashti un amirã; vãsilii, amirãlji, amirãlichi, vãsilii, duvleti, munarhii
{ro: împărăţie, regat}
{fr: empire, royaume}
{en: empire, kingdom}
ex: amirãrilja-a noastrã

§ amirãlji/amirãlje (a-mi-rắ-lji) sf amirãlj (a-mi-rắljĭ) – (unã cu amirãrilji)

§ amirãlichi/amirãliche (a-mi-rã-lí-chi) sf amirãlichi (a-mi-rã-líchĭ) – (unã cu amirãrilji)
ex: eara nãoarã un amirã cari-avea nã amirãlichi mari

§ amirãrescu (a-mi-rã-rés-cu) adg amirãreascã (a-mi-rã-reás-cã), amirãreshtsã (a-mi-rã-résh-tsã), amirãreshti (a-mi-rã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu-un amirã; tsi easti adrat ca di-un amirã; tsi ari vidzuta di-un amirã; amirescu, vãsilchescu, dumnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrunumii/astrunumie

astrunumii/astrunumie (as-tru-nu-mí-i) sf astrunumii (as-tru-nu-míĭ) – cunushterli tsi-avem shi cãftãrli tsi s-fac tra si sã s-aducheascã, di tsi lugurii suntu fapti, shi nomurli dupã cari s-chivirnisescu, soarili, luna, stealili sh-tuti-alanti lucri tsi s-aflã n tser
{ro: astronomie}
{fr: astronomie}
{en: astronomy}

§ astrunom (as-tru-nómŭ) sm astrunomi (as-tru-nómĭ) shi as-trunonj (as-tru-nónjĭ) shi astrunomeanj (as-tru-nó-meanjĭ) – omlu tsi ari nvitsatã astrunumia, tsi u cunoashti sh-lucreadzã tu ea
{ro: astronom}
{fr: astronome}
{en: astronomer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chivernisi/chivernise

chivernisi/chivernise (chi-vér-ni-si) sf chivernisi (chi-vér-nisĭ) – pareea di oaminj cari suntu tu frãmtea-a unei vãsilii (duvleti, stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari aestã parei ursescu vãsilia; oaminjlji tsi u pãristisescu aestã parei, di la nai ma mãrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = vãsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti)
{ro: guvern; organ de-a guvernului}
{fr: gouver-nement; ministère}
{en: government; government office}
ex: chiver-nisea turtseascã; sculiili suntu pãltiti di chivernisi (vãsilii)

§ chivirnisescu (chi-vir-ni-sés-cu) (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-síĭ), chivirniseam (chi-vir-ni-seámŭ), chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) – lã am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a unei vãsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; chivãrnisescu, chivãrsescu, nicuchiripsescu, cumãn-dãrsescu, ursescu
{ro: guverna, chivernisi, gospodări, administra, economisi}
{fr: gouverner, administrer, entretenir, économiser}
{en: govern, administer, manage, maintain, save}
ex: un pãshe chivirniseashti nã vilaeti; mi chivirnisescu ghini

§ chivirnisit (chi-vir-ni-sítŭ) adg chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisits (chi-vir-ni-sítsĭ), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-sí-ti) – (vãsilii) tsi easti ursitã di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi easti nicuchiripsit ca s-lji njargã lucrili ambar; chivãrnisit, chivãrsit, nicuchiripsit, cumãndãrsit
{ro: guvernat, chivernisit, gospodărit, administrat, economisit}
{fr: gouverné, administré, entretenu, économisé}
{en: governed, administered, managed, maintained, saved}

§ chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chivirniseashti tsiva; chivãrnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a guverna, de a chivernisi, de a gospodări, de a administra, de a economisi; guvernare, chiver-nisire, gospodărire, administrare, economisire}
{fr: action de gou-verner, d’administrer, d’entretenir, d’économiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumandã

cumandã (cu-mán-dã) sf cumãndzã (cu-mắn-dzã) –
1: angãtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poartã cariva trã un lucru; chivirnisirea tsi u fatsi cariva trã lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; bãgarea di-unã parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu tora, tra s-li aibã trã ma nãpoi, cãndu va s-aibã ananghi; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã; angãtan, frundidã, gaile; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri, icunumii, etc.;
2: dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin, urdin, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diitãyii, buiurdii
{ro: grije, economie; comandă, ordin}
{fr: soin, économie; commande, ordre}
{en: care, economy; order}
ex: nj-feci cumandã (icunumii, bãgari di-unã parti) di tuti

§ cumãndãrsescu (cu-mãn-dãr-sés-cu) vb IV cumãndãrsii (cu-mãn-dãr-síĭ), cumãndãrseam (cu-mãn-dãr-seámŭ), cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsiri/cu-mãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) –
1: lã am frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar;
2: fac (dau) cumãndzã; chivirnisescu, chivãrsescu, nicuchi-ripsescu, icunumisescu
{ro: îngriji, economisi, administra; comanda}
{fr: surveiller, soigner, économiser, administrer; commander}
{en: watch over, take care of, economize, administer; command}
ex: nã cumãndãrsi ghini (nã mutri ghini, n-avu angã-tanlu, nã purtã gailelu, etc.)

§ cumãndãrsit (cu-mãn-dãr-sítŭ) adg cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsits (cu-mãn-dãr-sítsĭ), cumãndãrsiti/cumãndãrsite (cu-mãn-dãr-sí-ti) – tsi easti mutrit di anãnghiurli tsi ari; tsi easti chivirnisit, chivãrsit, nicuchi-ripsit, icunumisit; tsi-lj si fatsi cumandã
{ro: îngrijit, economisit, administrat; comandat}
{fr: surveillé, soigné, économisé, admi-nistré; commandé}
{en: watched over, taken care of, economized, administered; commanded}

§ cumãndãrsiri/cumãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) sf cumãndãrsiri (cu-mãn-dãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cumãndãrseashti; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

domnu

domnu (dóm-nu) sm, sf doamnã (dŭám-nã), domnji (dóm-nji), doamni/doamne (dŭám-ni) –
1: Dumnidzãlu, lugursit tu pistea-a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi;
2: om avut tsi ari mãri ciuflichi iu lucreadzã multã dunjai; om mari (cu mari puteari) tsi lucreadzã ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicuchira) a casãljei; bãrbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chihãe, pãshe, vali, etc.
3: atsel trã cari lucreadzã cariva (di-aradã ta si sh-amintã pãnea); afindico, afendu, nicuchir, chihãe; (fig:
1: domnu = turcu; expr:
2: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
3: ocljul a domnului = cãshtiga, ngãtanlu cu cari domnul l-mutreashti un lucru di-a lui;
4: tsãni-lj cioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: Dumnezeu; domn; stăpân}
{fr: Dieu; seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre}
{en: God; lordship, my lord, sir; master, boss}
ex: las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; lucreadzã ca-argat sh-bãneadzã ca domnu; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om!; tatã-tu domnu sh-tini necã om; Doamne, tsi nu-l ari (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; afirea-mi, Doamne (Dumnidzale), di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã; pondi suntu xeanili, bati Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia nã ncljinãm tuts adzã; Dumljartã-lj (prishcurtari a zborlui “Doamne, Dumnidzale, ljartã-lj) tuti amãrtiili; Doamna, Stã-Mãria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, doamnã, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihãe)!; s-lj-aflu vãrnu domnu (afindico); cum lu nvitsã doamnã-sa (muljarea afindico); mi bãgai la domnu (afindico); domnu-su (afindicolu-a lui) lj-acumpãrã ti Crãciun stranji nali; nj-ti primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts-yini arãdeari; hoara-aestã u-asparsirã domnjilj (fig: turtsãlj); a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ocljul a domnului
(expr: ngãtanlu cu cari domnul li mutreashti oili) u ngrashi tutiputa

§ dumnami/dumname (dum-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj avuts, di oaminj mãri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di turtsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

patriarhu

patriarhu (pa-tri-ĭár-hu) sm patriarhi (pa-tri-ĭár-hi shi pa-tri-ĭárhĭ) – scara nai ma-analtã a dispotslor; caplu a dispotslor (bisearica crishtinã ortodoxã) dit locuri (di-aradã dit un stat) tsi s-chivirnisescu singuri; patera, pateran, patric, patricus (cã nu tsãni di altã bisearicã ma mari); (fig: patriarhu = om aush, lugursit di tutã fumealja shi soea-a lui ca un om multu mintimen, tsi lipseashti tinjisiri shi ascultari ca un cap ma mari a lor)
{ro: patriarh}
{fr: patriarche}
{en: patriarch}
ex: atsea bisearicã si umplea di patriarhi; au futã shi armãnj patriarhi

§ patera2 (pa-té-ra) sm pateranj (pa-té-ranjĭ) – (unã cu patriarhu)
ex: la aestã adunari a pateranjlor

§ pateran (pa-té-ranŭ) sm pateranj (pa-té-ranjĭ) – (unã cu patriarhu)

§ patric (pa-trícŭ) sm patrits (pa-trítsĭ) – (unã cu patriarhu)
ex: spuni-nj patritslji tuts (tuts patriarhilj)

§ patricus (pa-trí-cusŭ) sm patrits (pa-trítsĭ) – (unã cu patriarhu)

§ patriarhii/patriarhie (pa-tri-ĭar-hí-i) sf patriarhii (pa-tri-ĭar-híĭ) – parti dit bisearica crishtinã ortodoxã (di-aradã locurli dit un stat) cari s-chivirniseashti singurã shi ari n caplu-a ljei un patriarhu; pãlatea iu shadi patriarhul sh-di iu chivirniseashti lucrili a patriarhiiljei; patriarhat
{ro: patriarhie}
{fr: palais du patriarche}
{en: residence of a patriarch}
ex: si scularã cu giudetslu pãnã la patriarhii

§ patriarhat (pa-tri-ĭar-hátŭ) sn patriarhati/patriarhate (pa-tri-ĭar-há-ti) – (unã cu patriarhii)
ex: preftul a nostru dusi Ierusalim shi trapsi la patriarhat (patriarhii)

§ patriarhescu (pa-tri-ĭar-hĭés-cu) adg patriarheascã (pa-tri-ĭar-hĭás-cã), patriarheshtsã (pa-tri-ĭar-hĭésh-tsã), patriarheshti/patriar-heshte (pa-tri-ĭar-hĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu un patriarhu i patriarhii; di (la) patriarhu; di (la) patriarhii
{ro: patriarhal}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãsilje1

vãsilje1 (vã-si-ljĭé) sm vãsiljadz (vã-si-ljĭádzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts oaminjlji shi pristi tuti lucrili tsi s-fac tu-un crat mari; amirã, bãsilã, rigã
{ro: rege}
{fr: roi}
{en: king}
ex: eara unãoarã un vãsilje; yiftul, sh-vãsilje, amonja sh-cãftã; ghiftul agiumtu vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje

§ vãsiloanji/vãsiloanje (vã-si-lŭá-nji) sf vãsiloanji/vãsiloanje (vã-si-lŭá-nji) – nveastã di vãsilje; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); vãsiljoanji, amirãroanji, amiroanji, vasilsã
{ro: regină}
{fr: reine}
{en: queen}

§ vãsiljoanji/vãsiljoanje (vã-si-ljĭŭá-nji) sf vãsiljoa-nji/vãsiljoanje (vã-si-ljĭŭá-nji) – (unã cu vãsiloanji)

§ bãsilã (bã-si-lắ) sm bãsiladz (bã-si-ládzĭ) – (unã cu vãsilje1)
ex: eara un bãsilã (amirã) unãoarã

§ vasilsã (va-síl-sã) sf vasilsi/vasilse (va-síl-si) – (unã cu vãsiloanji)
ex: cum ascultã di vasilsã tuti-alghinjli

§ vasiloanji/vasiloanje (va-si-lŭá-nji) sf vasiloa-nji/vasiloanje (va-si-lŭá-nji) – pitã tsi s-fatsi di-aradã ti Ayiu-Vasili
{ro: plăcintă de Anul Nou, de Sfântu-Vasile}
{fr: galette du jour de l’an, de Saint Basile}
{en: pita-pie made for the New-Year’s day}

§ vasiloplu (va-si-ló-plu) sm, sf vasiloplã (va-si-ló-plã), vasiloplji (va-si-ló-plji), vasilopli/vasilople (va-si-ló-pli) – ficior i featã di vãsilje; vãsilje dit unã vãsilii ma njicã; printsu, diadoh, cneaz, cnjaz
{ro: prinţ}
{fr: enfant royal}
{en: prince royal}

§ vãsilii/vãsilie (vã-si-lí-i) sf vãsilii (vã-si-líĭ) – locuri ursiti (chivirnisiti) di un vãsilje; cratlu pristi cari easti ma mari un vãsilje; vasiliu, amirãrilji, amirãlji, amirãlichi, duvleti, stat, crat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn