DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

artirsescu1

artirsescu1 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – am di primansus; dau di primansus
{ro: prisosi}
{fr: rester en plus, surabonder}
{en: to be in excess}
ex: artirsii calu (pãltii di primansus trã cal; icã alinai tinjia-a calui)

§ artirsit1 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artirsiti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi armasi di primansus
{ro: prisosit}
{fr: resté en plus}
{en: in excess}

§ artirsiri1/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu artirseashti tsiva; aveari di primansus
{ro: acţiunea de a prisosi; prisosire}
{fr: action de rester en plus}
{en: action of being in excess}

§ artirisescu1 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu1)
ex: ts-artiriseashti (ts-armãni di primansus), nu-l hãrgiueashti; Dumnidzã s-u-artiriseascã (s-u facã s-hibã di primansus, s-u facã ma multã); s-nj-artirisiri iulmai nj-fac sh-un chiurcu

§ artirisit1 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit1)

§ artirisiri1/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri1)

§ artirizmã (ar-tí-riz-mã) sf artirismi/artirizme (ar-tí-riz-mi) – lucru tsi-ari armasã di primansus
{ro: prisosinţă}
{fr: surabondance, profusion}
{en: excess}
ex: lj-deadi tutiputã cu artirizmã (di primansus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bideni/bidene

bideni/bidene (bi-dé-ni) sf bidenj (bi-dénjĭ) – stranj di muljari tsi s-bagã pisuprã di fustani, cu ghunã, cu mãnits lundzi, sh-di-aradã lungu pãnã di dzinuclji; chiurcu, bundã, gunã, sac
{ro: haină îmblănită (de femeie); scurteică, biden}
{fr: manteau fourré (de femme), avec manche et tombant jusqu’aux genoux}
{en: (woman) fur coat}
ex: bideni (gunã) cu vulchi galbini; tsal Naum, bideni (gunã) mari; nj-adusi bidenea; s-purta multu nãoarã bidenjli

§ bundã1 (bún-dã) sf bundi/bunde (bún-di) – (unã cu bideni)
ex: lja-ts bunda (guna) cã easti arcoari; Niculceanj cu bundi (stranji di ghunã); feati cu bundi (bidenj) di nafei; bundã i bideni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiurcu

chiurcu (chĭúr-cu) sn chiurcuri (chĭúr-curĭ) – perlu i lãna tsi acoapirã chealea-a unor prãvdzã; chealea cu per a prãvdzãlor cãndu suntu ninga tu banã, icã lucrati dupã moarti; stranji fapti dit aestã cheali cu per; gunã;
(expr: ãlj dau (lji ndreg) un chiurcu = ãl bat multu greu; ãli dau un shcop mari)
{ro: blană}
{fr: fourrure, pelisse}
{en: fur}
ex: poartã chiurcuri (guni) cu elmai; chiurcu (gunã) di vulpi; nji ndreadzi vãrã chiurcu
(expr: si ndreadzi s-mi batã; sã-nj da un shcop, unã pãrjinã); mi ndrepshu cu chiurcul (guna) atsel noulu

§ chiurcci (chĭurc-cí) sm chiurcceadz (chĭurc-cĭádzĭ) – omlu tsi-l lucreadzã chiurcul, cari fatsi stranji di chiurcu icã vindi aesti stranji; chiurciu
{ro: blănar}
{fr: fourreur, pelletier}
{en: furrier}
ex: chiurcceadzlji yiurtisescu Ayiu-Ilia

§ chiurciu (chĭur-cíŭ) sm chiurcii (chíur-cíĭ) – (unã cu chiurcci)

§ chiurcilãchi/chiurcilãche (chĭur-ci-lắ-chi) sf chiurcilãchi (chĭur-ci-lắchĭ) – tehnea di chiurcci; ducheanea iu s-vindu stranji fapti cu chiurcuri
{ro: blănărie; magazin de haine de blană}
{fr: métier de fourreur; magasin où on vend des fourrures}
{en: furrier’s profession; fur store}
ex: nu fatsi pãradz tora chiurcilãchea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cipari/cipare

cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)

§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}

§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)

§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj

§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}

§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

§ tipe (ti-pé) sm tipedz (ti-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fushti/fushte

fushti/fushte (fúsh-ti) sf pl – agudiri fapti unã dupã-alantã cu palma, cu bushlu i cu ciumaglu (puleanlu, mãciuca, etc.); bãteari, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: lovituri de prăjină, bătaie}
{fr: coups de bâton, rossade, rossée}
{en: beating}
ex: cara lj-astrapsi ndauã fushti lj-apreasi fatsa; l-tuli di fushti (l-vãtãmã di bãteari); a cãsharlor lã da fushti (bãtaie); fushtili suntu dati (bãtearea easti datã) di Dumnidzã; lj-trapshu dauã fushti; fushtili (shcoplu) sh-arushnarea nu es

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã