DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chiup

chiup (chĭúpŭ) sn chiupuri (chĭú-purĭ) – oalã mari di loc arsu tu cari s-tsãni di-aradã untulemnu (njari, turshii, etc.); chiupã, chiupi, pitari
{ro: chiup}
{fr: jarre}
{en: large earthenware jar}
ex: vinji cu chiuplu pi pãltãri; cari s-lu-aduts chiuplu tut, lj-fatsi misurarlu, tsã li dau misurili; avea tu ducheani multi oali, poaci, chiupuri

§ chiupã (chĭú-pã) sf chiupuri (chĭú-purĭ) – (unã cu chiup)
ex: chiupa cu njari eara mplinã; tu-unã chiupã mplinã di-apã; avea nã chiupã (oalã) di flurii

§ chiupi/chiupe (chĭú-pi) sf chiuchi (chĭúchĭ) – (unã cu chiup)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ganumã

ganumã (gá-nu-mã) sf ganumi/ganume (gá-nu-mi) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; cãlai
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: tri nã veargã ganumã (di cãlai); un pãgur di ganumã

§ gãnusescu (gã-nu-sés-cu) vb IV gãnusii (gã-nu-síĭ), gãnuseam (gã-nu-seámŭ), gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusiri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) – ashternu un petur di ganumã pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; dau cu smaltu unã oalã coaptã tu cireap, tra s-u fac ma mushatã sh-ma vãrtoasã; gunusescu, cãlãi-sescu;
(expr:
1: li gãnusii vasili = li pãtsãi, u-aspãreai huzmetea;
2: li gãnusescu di fricã = nj-easti multã fricã; lji umplu zmeanili; curlu-nj seaminã arov)
{ro: cositori, spoi; smălţui}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin; enamel}
ex: gãnusea-lj (dã-lj-u cu cãlai) ghiumea; cu putsãnã platã nj-gunusi tuti vasili nbãcriti; sh-nãsã li gãnusi vasili
(expr: li pãtsã; lji s-aspãre huzmetea)

§ gãnusit (gã-nu-sítŭ) adg gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusits (gã-nu-sítsĭ), gãnusi-ti/gãnusite (gã-nu-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gunusit, cãlãisit
{ro: cositorit, spoit; smălţuit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned; enameled}

§ gãnusi-ri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) sf gãnusiri (gã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, cãlãisiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; de a smălţui; cositorire, spoire, smălţuire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning; of enameling}

§ gunusescu (gu-nu-sés-cu) vb IV gunusii (gu-nu-síĭ), gunuseam (gu-nu-seámŭ), gunusitã (gu-nu-sí-tã), gunusiri/gu-nusire (gu-nu-sí-ri) – (unã cu gãnusescu)
ex: nu lj-ari gunusitã vasili ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gol

gol (gólŭ) adg goalã (gŭá-lã), golj (góljĭ), goali/goale (gŭá-li) –
1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fãrã tsiva altu; mash el; el singur; etc.;
2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frãndzã pri pom, arburi pri golinã, caduri pri stizmã, etc.); dispuljat, gulishan, goalish;
(expr:1: easti gol = easti ftohi, oarfãn;
2: gol ca tufechea = dip gulishan, tsi nu-ari dip tsiva pi el;
3: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva cu mini;
4: talji (zboarã) goali = dzãtsi (talji) zboarã fãrã simasii, pãlavri, tsi nu vor s-dzãcã tsiva, papardeli, curcufeli, shahlamari;
5: nu-lj si mãcã goalã = easti om bun, gioni; nu easti om di-aradã ca s-pots s-ti-agiots cu el)
{ro: gol, despuiat; sărac; numai}
{fr: vide, creux; nu, à poil, dépouillé}
{en: empty; naked, bare}
ex: cap gol di (fãrã di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); muntsãlj va s-armãnã golj (fãrã tsiva) shi ernji; suntu golj di (fãrã) turmi muntsãlj; dimneatsa goalã (dispuljatã, gulishanã) tut mi-aflam; am unã carti goalã (mash unã carti); chiupa di umtu nã u alãsarã goalã (fãrã tsiva nuntru); mash atsea casã goalã (singurã) avea; am tsi dzãts tini, mi-alãsã gol (fig: fãrã tsiva, ftohi, oarfãn), gulishan; goalã (fig: goalishi, fãrã tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pãni goalã l-dai ficiorlu? (mash trã pãni, fãrã tsiva altu, trã tsiva dip?); mãcã pãni, sh-goalã (fãrã tsiva altu) sh-fãr di cash; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjirã; a tatã-tui, ljirtatlu, nu-lj si mãca goalã
(expr: eara om bun, gioni cu cari nu puteai s-ti-agiots); talji, zburashti multi goali
(expr: zboarã goali, papardeli)

§ gulescu (gu-lés-cu) vb IV gulii (gu-líĭ), guleam (gu-leámŭ), gulitã (gu-lí-tã), guliri/gulire (gu-lí-ri) –
1: scot dit un lucru (vas, buti, casã, etc.) tut tsi s-aflã nãuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, icã lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu;
2: ãlj ljau (ãl dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fãrã dip tsiva; mprad
{ro: goli, despuia}
{fr: vider, dénuder, dévêtir, dépouiller}
{en: empty; bare, strip, drain}
ex: gulii cupa di yin (biui tut yinlu dit cupã); va s-gulescu chiupa; gulit (scoasit sh-biut tut tsi-avea tu) unã buti di yin; nj-si guli casa deanda fudzi; mi gulirã fari (nj-loarã tut, mi-alãsarã gol); furlji nã gulirã (mprãdarã, loarã tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mã-ta; gulea (aminta tut la cãrtsã, loa tuts pãradzlji tsi lj-avea alantsã) dipriunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãnticã

pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn