DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chisã1

chisã1 (chí-sã) sf fãrã pl – lugurii lai (ca cãtranea) sh-muzgoasã (scoasã dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc) ufilisitã la ncãltsarea-a cãljurlor; pisã, cãtrani, pecurã, smolã; (fig: chisã = (i) scutidi, ntunearic greu; (ii) colasi, ginemi, chiameti, bilje, lãeatsã, taxirati mari, etc.; (iii) (ca adg) lai, corbã, di jali)
{ro: smoală, catran; întuneric; nenorocire, doliu, iad}
{fr: goudron, poix; ténèbres, nuit noire; malheur, deuil, enfer}
{en: tar, asphalt; mourning, misfortune, hell}
ex: s-dipusi din tser un nior lai ca chisa (cãtranea); chisã (fig: mari scutidi) easti nafoarã; tu casa-aestã easti dip chisã (fig: scutidi); tu mari chisã (fig: scutidi, bileadz) intrai; cljeili-a chisãljei (fig: a lãetslor, a biljadzlor) nj-didesh; s-nji dats dosprãdzats di sufliti dit chisã (fig: colasi), s-li-aduc tu paradis; tu chisã (fig: colasi) s-ti ved; numtã di chisã (fig: corbã, di jali) sh-di cãtrani; O, lai Coti, Coti di chisã (fig: mãrate)

§ chisusescu (chi-su-sés-cu) (mi) vb IV chisusii (chi-su-síĭ), chisuseam (chi-su-seámŭ), chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusiri/chi-susire (chi-su-sí-ri) – afundusescu tu chisã (pisã, smolã, scutidi, colasi, etc.); l-fac s-dipunã tu colasi; (fig: chisusescu = lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; pisusescu, curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, buisescu, lupusescu, etc.)
{ro: smoli, coborî în iad, nenoroci}
{fr: abîmer, enfoncer dans la poix, dans les ténèbres, dans l’enfer; (se) rendre quelqu’un malheureux}
{en: throw something to tar, to dark, to hell; make someone unhappy}

§ chisusit (chi-su-sítŭ) adg chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusits (chi-su-sítsĭ), chisusiti/chisusite (chi-su-sí-ti) – cari easti afundusit tu chisã (colasi, scutidi, etc.); pisusit, cãtrãnãsit, cãtrãnsit, cãtãrnãsit; (fig: chisusit = tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, buisit, lupusit, etc.)
{ro: smolit, coborât în iad, nenorocit}
{fr: abîmé, enfoncé dans la poix, dans les ténèbres; condamné dans l’enfer; malheureux}
{en: thrown to tar, to dark, to hell; unhappy}
ex: suflitlu tsi easti chisusit (numãtsit s-dipunã tu colasi); chisusita (fig: mãrata) di moashi; lea, cãmilã chisusitã! (fig: curbisitã, blãstimatã); multi mãnj vluyisiti, multi guri chisusiti (fig: curbisiti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corbu2

corbu2 (cór-bu) adg corbã (cór-bã) shi coarbã (cŭár-bã), corghi (cór-ghi), corbi/corbe (cór-bi) shi coarbi/coarbe (cŭár-bi) –
1: tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului (a coraclui); lai ca corbul; lai, negru, negur, njagrã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbusit, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.;
(expr: va tragã corghilj di tini = va ti facã cumãts, va ti vatãmã)
{ro: negru ca corbul; nefericit, nenorocit}
{fr: noir comme le corbeau; infortuné, malheureux}
{en: black like the raven; unfortunate, unhappy, wretched}
ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cãpri corbi (lãi ca corbul); cãdzut tu halã coarbã (lai, urutã); nu shi shtea corba (mãrata) tsi u-ashteaptã; corbul (mãratlu) picurar avea nã caprã corbã (lai); corbu (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzãsi singur, corbul (mãratlu); u pitreatsi la mã-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u dã vereaua; lai, tsi somnu, lai corbe (mãrate), curbi-shane, cã atsel sh-fu moarti curatã; cã him corghi (mãrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nãsh corghilj (mãratslji); fudzish ca coarbili (pustili); fudz frãtic, cã di nu, corghilj va s-tragã di tini!

§ corbusit (cor-bu-sítŭ) adg corbusitã (cor-bu-sí-tã), corbusits (cor-bu-sítsĭ), corbusiti/corbusite (cor-bu-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; corbu, curbisit, mãrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
{ro: nefericit, nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate, unhappy, wretched}
ex: nã dadã corbusitã

§ curbishan (cur-bi-shĭánŭ) adg curbishanã (cur-bi-shĭá-nã), curbishanj (cur-bi-shĭánjĭ), curbishani/curbi-shane (cur-bi-shĭá-ni) – (unã cu corbusit)
ex: tsal Costa, curbishana (corba); zghili mãrata sh-curbishana di featã; o, lai corbe, curbishane!; iu ti duts, curbishane (corbe)!; tsi somnu, lai corbe, curbishane, cã atsel sh-fu moarti curatã; tora curbishanlu-sh s-adarã gambro cu nãsi!

§ curbisescu (cur-bi-sés-cu) (mi) vb IV curbisii (cur-bi-síĭ), curbiseam (cur-bi-seámŭ), curbisitã (cur-bi-sí-tã), curbisiri/curbisire (cur-bi-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distihii/distihie

distihii/distihie (dhis-ti-hí-i) distihii (dhis-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-lj s-aspargã bana shi sã-lj fugã iftihia; atihiri, atihii, arãeatsã, taxirati, lãeatsã, cãtratsã, pacus, ghideri, cripari, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, etc.
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}

§ distih (dhís-tihŭ) adg distihã (dhís-ti-hã), distihi (dhís-tihĭ), distihi/distihe (dhís-ti-hi) – tsi lj-ari cãdzutã unã mari distihii (taxirati) pri cap; duljat, dolj, corbu, mãrat, scurpisit, curbisit, lupusit, stuhinat, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: malheureux}
{en: unfortunate, wretched}

§ distihipsescu (dhis-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV distihipsii (dhis-ti-hip-síĭ), distihipseam (dhis-ti-hip-seámŭ), distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana amarã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihisescu, curbisescu, stuhinedz, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}

§ distihipsit (dhis-ti-hip-sítŭ) adg distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsits (dhis-ti-hip-sítsĭ), distihipsiti/distihipsite (dhis-ti-hip-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, lupusit, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unhappy, wretched}

§ distihipsi-ri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) sf distihipsiri (dhis-ti-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l distihipseshti pri cariva; distihisiri, curbisiri, stuhinari, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; malheur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gushi/gushe

gushi/gushe (gú-shi) sf gush (gúshĭ) –
1: partea di nãuntru sh-di nafoarã dit truplu a omlui tsi leagã caplu di cheptu (gura di stumahi shi narea di plimunj); grumadz, gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal;
2: partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamã, mamcã, bãrghelã, bãrghelj;
(expr:
1: gushi di yilii = partea ngustã di nsus a shishiljei pri iu s-bagã apa (yinlu, untulemnul, etc.);
2: pãn di gushi = escu mplin, nj-agiundzi, mi sãturai, am multu;
3: ãl ljau (lu-am) pri gushi = (i) lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, etc. (ii) fac s-hibã vãtãmat, l-vatãm;
4: nj-frãngu (nj-arup, nj-ljau) gusha = fug di-aoa, nj-arup (nj-ljau) zverca, nj-ljau pãrtãljli, li cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
5: s-lj-aspindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-livendu;
6: u lo di gushi = u bãshe, u mbrãtsitã;
7: dormu di gushi = doi vruts dormu deadun, unlu tu bratsãli-a alãntui, dormu mbrãtsitats)
{ro: gât, guşă}
{fr: cou; goître, jabot}
{en: neck; goitre, crop}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; fatsa-aroshi, gusha albã, nu-ari cari s-li bashi; furlu-lj tãlje gusha; tsaplu ari cloput di gushi; gusha di botsã; sum grunj adrã gushi (mamcã, bãrghelã) mari; am borgi pãn di gushi
(expr: escu mplin di borgi, am multã borgi); stipsirã, pri gusha-a mea s-hibã
(expr: mini s-hiu atsel tsi-l stuhineadzã, cãbatea s-hibã a mea); l-loai pri gushi; mi loash pri gushi
(expr: nj-adusish mari ghideri, mi stuhinash, mi vãtãmash); vrea s-loam sh-altu suflit pri gushi
(expr: eara s-vãtãmãm ninga un); va mi tradz pri gushi; nu-l lja pri gushi; ai, scoalã, frãndzi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa); sh-arupsi azã gusha; sh-arupsi azã gusha; arupi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa, cã nu voi s-ti ved); shi scoasi gusha
(expr: dusi si-sh facã huzmetea) dupã casã; gioni, si-lj spindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni)

§ gushat (gu-shĭátŭ) adg gushatã (gu-shĭá-tã), gushats (gu-sĭhátsĭ), gushati/gushate (gu-shĭá-ti) – tsi easti cu gusha lungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lupusescu

lupusescu (lu-pu-sés-cu) (mi) vb IV lupusii (lu-pu-síĭ), lupuseam (lu-pu-seámŭ), lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) –
1: (cu cripãrli tsi lj-aduc a unui om) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihipsescu, distihisescu, curbisescu, stuhinedz, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.;
2: l-fac pri cariva s-chearã tut tsi ari; sutrupsescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: nenoroci; ruina}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux; ruiner, détruire}
{en: make someone unhappy; ruin, destroy}

§ lupusit (lu-pu-sítŭ) adg lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusits (lu-pu-sítsĭ), lupusiti/lupusite (lu-pu-sí-ti) –
1: tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihipsit, distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.;
2: tsi ari chirutã tut tsi ari; sutrupsit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: nenorocit; ruinat}
{fr: infortuné, malheureux; ruiné, détruit}
{en: unhappy, wretched; ruined, destroyed}

§ lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) sf lupusiri (lu-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l lupuseshti pri cariva;
1: distihipsiri, distihisiri, curbisiri, stuhinari, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.;
2: sutrupsiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; de a ruina; nenorocire, ruinare}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; de ruiner, de détruire; malheur, ruine}
{en: action of making someone unhappy; of ruining, of destroying; unhappiness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pisã2

pisã2 (pí-sã) sf pisi/pise (pí-si) – lugurii lai (ca cãtranea) sh-muz-goasã (scoasã dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc), ufilisitã la ncãltsarea-a cãljurlor; chisã, cãtrani, pecurã, smolã; (fig:
1: pisã = (i) scutidi, ntunearic greu; (ii) colasi, ginemi; expr:
2: stranji di pisã = stranji lãi di jali)
{ro: smoală, catran}
{fr: goudron, poix}
{en: tar, asphalt}
ex: lu umsi cu pisã shi-lj deadi foc; ca s-nu putridzascã lemnul lu ungu cu pisã; lo, pisã shi peri; cicioarli lãi, muljati tu pisã; un nior, lai ca pisa; afoarã easti pisã (fig: scutidi); pisa (fig: scutidea) atsea ursuza; nviscutã tu lãili stranji di pisã
(expr: stranji di jali)

§ pisusescu (pi-su-sés-cu) (mi) vb IV pisusii (pi-su-síĭ), pisuseam (pi-su-seámŭ), pisusitã (pi-su-sí-tã), pisusiri/pisusire (pi-su-sí-ri) – dau (nvupsescu) cu pisã; cãtrãnãsescu, cãtrãnsescu, cãtãrnãsescu; (fig: pisusescu = lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, chisusescu, etc.)
{ro: smoli, cătrăni; nenoroci}
{fr: enduire de poix, rendre quelqu’un malheureux}
{en: coat with asphalt, make someone unhappy}

§ pisusit (pi-su-sítŭ) adg pisusitã (pi-su-sí-tã), pisusits (pi-su-sítsĭ), pisusiti/pisusite (pi-su-sí-ti) – dat cu cãtrani; cãtrãnit, cãtrãnsit, cãtãrnãsit; (fig: pisusit = tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, chisusit, etc.)
{ro: smolit, cătrănit; nenorocit}
{fr: enduit de poix, infortuné, malheureux}
{en: coated with asphalt}

§ pisusiri/pisusire (pi-su-sí-ri) sf pisusiri (pi-su-sírĭ) – dari cu cãtrani; cãtrãniri, cãtrãnsiri, cãtãrnãsiri; (fig: pisusiri = atsea tsi s-fatsi cãndu-l curbiseshti pri cariva; curbisiri, stuhinari, distihipsiri, distihisiri, lupusiri, chisusiri, etc.)
{ro: acţiunea de a smoli, de a cătrăni; de a nenoroci; smolire, cătrănire}
{fr: action d’enduire de poix; de rendre quelqu’un malheureux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stuhinedz

stuhinedz (stu-hi-nédzŭ) (mi) vb I stuhinai (stu-hi-náĭ), stuhinam (stu-hi-námŭ), stuhinatã (stu-hi-ná-tã), stuhinari/stuhinare (stu-hi-ná-ri) – lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; curbisescu, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, pisusescu, hãndãcusescu, lãescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: (se) rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}
ex: sh-avea stuhinatã (aspartã, lãitã) tinireatsa

§ stuhinat (stu-hi-nátŭ) adg stuhinatã (stu-hi-ná-tã), stuhinats (stu-hi-nátsĭ), stuhina-ti/stuhinate (stu-hi-ná-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, pisusit, hãndãcusit, lãit, etc.
{ro: epuizat, istovit, nenorocit}
{fr: malheureux; en sueur; épuisé}
{en: unfortunate, exhausted}
ex: lu-aflarã stuhinatlu (mãratlu, corbul) di-aush ascumtu; eara stuhinatã (avursitã, sãturatã) di cripãri; aush stuhinat (marat)

§ stuhina-ri/stuhinare (stu-hi-ná-ri) sf stuhinãri (stu-hi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l curbiseshti pri cariva; curbisiri, distihipsiri, distihi-siri, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action de rendre quelqu’un malheureux; malheur}
{en: action of making someone unhappy; unhappiness}
ex: anj di stuhinãri (taxirãts) shi di fãrmatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã