DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cac1

cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)

§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?

§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari

§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;
3: (du-ti di) mãcã cãcat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa cã zburãshti glãrinj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chinefi/chinefe

chinefi/chinefe (chi-né-fi) sf chinefuri (chi-né-furĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, ishitor, chishitor, hale, hrii
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}
ex: lu ncljisirã tu chinefi (hale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chish

chish (chishĭŭ) (mi) vb I chishai (chi-shĭáĭ), chisham (chi-shĭámŭ), chishatã (chi-shĭá-tã), chishari/chishare (chi-shĭá-ri) – nj-fac apa; nj-fac apa minutã; scot udlu (chishatlu) dit mini, tsi treatsi prota prit buburec, deapoea prit fuscã tra s-u scot tu soni dit trup cãndu-nj fac apa; mi ud;
(expr:
1: l-chisharã moashili = lãndzidzã;
2: mi chish pri eali = nu mi-arisescu, nu li voi, nu mi mealã, s-li lja tuti draclu;
3: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi easti ca hazo, tsi nu shtii tsiva, cari nu shtii s-facã tsiva)
{ro: (se) pişa, urina}
{fr: pisser, uriner}
{en: piss, urinate}
ex: suntu oaminj tsi s-chishi (s-udã, sh-fac apa) tu somnu; vãrnu nu shtii pri iu s-chishi gãljina
(expr: vãrnu nu shtii s-facã tsiva); mi chishe (mi udã, sh-featsi apa pri mini) ficiorlu; alãxea-l cã sh-chishe (cã s-udã) njiclu; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji

§ chishat1 (chi-shĭátŭ) adg chishatã (chi-shĭá-tã), chishats (chi-shĭátsĭ), chishati/chishate (chi-shĭá-ti) – (om) tsi sh-ari faptã apa; (lucru) pri cari sh-featsi apa cariva; tsi fu udat di cariva
{ro: pişat, urinat}
{fr: pissé, uriné}
{en: pissed, urinated}

§ chishari/chishare (chi-shĭá-ri) sf chisheri (chi-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-fatsi apa (s-chishi)
{ro: acţiunea de a (se) pişa, de a (se) urina; pişare, urinare}
{fr: action de pisser, d’uriner}
{en: action of pissing, of urinating}

§ chishat2 (chi-shĭátŭ) sm chishats (chi-shĭátsĭ) – muljitura (apa) tsi easi dit om cãndu s-chishi (sh-fatsi apa); apã (minutã), ud
{ro: pişat, urină}
{fr: pissat, urine}
{en: urine}
ex: cãndu scots gãrnuts la oclji, i ghini s-lu-aundzi cu chisat; chishatlu lu fatsi turburi

§ chishiturã (chi-shi-tú-rã) sf chishituri (chi-shi-túrĭ) – urma alãsatã di-un chishat
{ro: pişătură, urme de pişat}
{fr: pissement, trace de pissat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hale

hale (ha-lé) sm haledz (ha-lédzĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (si s-chishi) i s-easã nafoarã (si s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, ishitor, chishitor, chinefi, hrii;
(expr:
1: ai unã gurã hale = dzãts zboarã urãti, arushnoasi;
2: eshti un hale = eshti un om urãt, pabes;
3: l-tãlãescu tu hale = lu-aurlu, lu-arushnedz, lu-angiur, l-bag dinãpoi, l-fac tut arizili)
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}
ex: l-tãlãi tu hale
(expr: l-featsi rizili); lu ncljisi tu hale cã nu-avea nvitsatã matima; gura lj-easti hale
(expr: zburashti mash lucri urãti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hrii/hrie

hrii/hrie (hrí-i) sf hrii (hríĭ) – loclu (casa i udãlu) iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, chinefi, mushtirechi, ishitor, chishitor, hale
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushtirechi/mushtireche

mushtirechi/mushtireche (mush-ti-réchi) sf mushtirechi (mush-ti-réchĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, chinefi, ishitor, chishitor, hale, hrii
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}
ex: cum chirut di anda s-adrarã mushtirechili pit hoarã!

§ mushtreacã (mush-treá-cã) sf mushtrechi(?) (mush-tréchĭ) – (unã cu mushtirechi)
ex: nu pots s-bãnedz di putoarea tsi yini di la mushtreacã (cãcãstoari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã