DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avrapã

avrapã (a-vrá-pã) sf invar – mirachea tsi u ari cariva s-facã tsiva i s-agiungã iuva cãt cama agonja; mirachea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, etc.) cu cari cariva nchiseashti un lucru multu durut; agunjii, yii, ayiusealã, cu-rundeatsã; vantsu, zvorizmã, fuzmã, paramazmã
{ro: grabă, iuţeală; avânt}
{fr: hâte, vitesse, rapidité; essor}
{en: haste, speed, swiftness; dash, soaring}
ex: trapsi usha cu avrapã (cu agunjii); alãgã cu avrapã (cu agunjii, agonja)

§ avrapa (a-vrá-pa) adv – tsi s-fatsi cu-avrapã (cu agunjii, cu-ayiusealã, cu curundeatsã)

§ vrapã (vrá-pã) sf fãrã pl – (unã cu avrapã)
ex: vrapa (agunjia, vantsul) tsi avea loatã mulili; mulãrli avea loatã vrapã (zvorizmã), nu puteai s-li tsãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chischin

chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji

§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)

§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)

§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei

§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fuzmã

fuzmã (fúz-mã) sf fuzmi/fuzme (fúz-mi) – mirachea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, putearea, etc.) cu cari un om poati sã nchiseascã un lucru multu durut; nãintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cãndu sh-aspuni aestã mirachi; paramazmã, zvorizmã, vantsu, vrapã, vimtu, puteari
{ro: avânt}
{fr: essor; mouvement par lequel on s’élance}
{en: soaring, dash; running start, running jump, etc.}
ex: lja fuzmã (sh-lja vimtu) sh-ansari groapa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

livendu

livendu (li-vén-du) sm, sf, adg livendã (li-vén-dã), livendzã (li-vén-dzã), livendi/livende (li-vén-di) – tinir (ficior, featã) analtu shi zveltu (mushat, gioni, prãxit, sarpit, sertu, cuvãrdã sh-cu multi alti hãri)
{ro: levent}
{fr: jeune homme svelte, vaillant, qui a un air chevaleresque}
{en: slender, brave, valiant and good looking young man}
ex: cãrvãnari livendzã; gioni livendu ca un chiparish; adz fui multu livendu, mi sculai cu cucotslji, nãscãrsii casa, mutai tuti dit loclu-a lor; eshti cama livendu (yiu, sarpit), adu-nj cibuca; lumea tutã ashtipta s-veadã tsi va s-curã cu un livendu

§ livin-deatsã (li-vin-deá-tsã) sf livindets (li-vin-détsĭ) – harea (tinireatsã, giunatic, chischineatsã, sãrpitsãlji, etc.) tsi-l fatsi un tinir si s-veadã livendu; livindlãchi, livindzãlji
{ro: tinereţe, curaj şi vitejie, bravură}
{fr: jeunesse, courage et bravure; air svelte, air mâle}
{en: youth, courage, bravery and gallantry}
ex: aspusi mari livindeatsã (giunatic); cai nu u-alavdã trã livindeatsa (mushuteatsa, sãrpitsãlja) a ljei

§ livindlãchi/livindlãche (li-vin-dlắ-chi) sf livindlãchi (li-vin-dlắchĭ) – (unã cu livindeatsã)

§ livindzã-lji/livindzãlje (li-vin-dzắ-lji) sf livindzãlj (li-vin-dzắljĭ) – (unã cu livindeatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murafeti/murafete

murafeti/murafete (mu-ra-fé-ti) sf murafets (mu-ra-fétsĭ) – marafeti, mãsturilji, mãsturii, huneri, hunerã, tirtipi, pispeatsã, aplan, cearei, ceare, chischineatsã
{ro: marafet, dexteritate, abilitate, mijloace, isteţie}
{fr: art, habilité, moyen, ruse}
{en: ability, means, trick}
ex: murafetea-a atsilui cal; si-nj fac murafetea (mãsturilja) a mea; s-aflãm vãrã murafeti (cearei, tirtipi); arãdea pri sum mustãts di murafetsli (pispeatsa, aplanurli) ali muljari; ti-ascãpai dit mãnjli al Arap cu ahãti murafets (mãsturii) tsi feci; itsi lucru ari murafetea-a lui (mãsturilj-a lui); s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti (hunerã)

§ marafe-ti/marafete (ma-ra-fé-ti) sf marafets (ma-ra-fétsĭ) – (unã cu murafeti)
ex: cu multã marafeti adrarã casa; tsi marafeti spusi?; lj-cunoashti marafetea

§ murafitlãchi/murafitlãche (mu-ra-fit-lắ-chi) sf murafitlãchi (mu-ra-fit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-aibã unã murafeti bunã cãndu fatsi un lucru; marafetlãchi, tirtipci
{ro: dexteritate, abilitate}
{fr: adresse, habilité}
{en: dexterity, ability}

§ marafitlãchi/marafitlãche (ma-ra-fit-lắ-chi) sf marafitlãchi (ma-ra-fit-lắchĭ) – (unã cu murafitlãchi)
ex: cu multã marafetlãchi lã gri di sã mbunarã; tuti marafetlãchili-lj li cunoscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãscãrsescu

nãscãrsescu (nãs-cãr-sés-cu) vb IV nãscãrsii (nãs-cãr-síĭ), nãscãrseam (nãs-cãr-seámŭ), nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsi-ri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; spãstrescu (ascutur, bag lucrili tu-aradã) n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu, pãstrãsescu, arãdãpsescu; (fig: nãscãrsescu = ljau peascumta, ljau cu arãdearea, fur, spãstrescu, afum, agudescu, etc.)
{ro: deretica, scotoci, curăţa}
{fr: fouiller, nettoyer, faire le ménage}
{en: search, clean, arrange the interior of a house}
ex: ndreadzi casa, nãscãr-seashti; s-la scãndurli, s-nãscãrseascã; mizi nãscãrsii (curai casa); aveam ndoi paradz adunats, nj-li nãscãrsi (fig: nj-li lo, nj-li furã) sh-atselj; nãscãrsescu gechili (fig: furã tsi-au tu gechi) shi pundzili-a alãntor; aveam ndoi paradz adunats, nji lji nãscãrsi (fig: mi-arãsi di-nj lji lo) sh-atselj

§ nãscãrsit (nãs-cãr-sítŭ) adg nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsits (nãs-cãr-sítsĭ), nãscãrsi-ti/nãscãrsite (nãs-cãr-sí-ti) – (casã) tsi easti spãstritã, ndreaptã sh-bãgatã tu-aradã; anischirsit, anãschirsit, nãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, cãtãrisit, pãstrãsit, arãdãpsit
{ro: dereticat, scotocit, curăţat}
{fr: fouillé, nettoyé, (maison) avec le ménage fait}
{en: searched, cleaned, (house) with the interior arranged}
ex: lj-eara casa nãscãrsitã (ndreaptã) ca lãyia; aflai talarlu nãscãrsit (fig: furat)

§ nãscãrsiri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) sf nãscãrsiri (nãs-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãschirseashti unã casã; anischirsiri, anãschirsiri, nãschirsiri, spãstriri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri, pãstrãsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a deretica, de a scotoci, de a curăţa; dereticare, scotocire, curăţare}
{fr: action de fouiller, de nettoyer, de faire le ménage; nettoyage}
{en: action of searching, of cleaning, of arranging the interior of a house}
ex: aflarã casa tutã nãscãrsitã (ndreaptã; icã guzgunipsitã)

§ nãscãrii/nãscãrie (nãs-cã-rí-i) sf nãscãrii (nãs-cã-ríĭ) – harea tsi u-aspuni unã casã (dulapi, ubor, etc.) tsi s-ari ndreaptã sh-curatã; spastrã, pastrã, chischineatsã, chischimeatsã, cãtãrãsiri, catãrisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paramazmã

paramazmã (pa-ra-máz-mã) sf pl(?) – mirachea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, putearea, etc.) cu cari un om poati sã nchiseascã un lucru multu durut; nãintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cãndu sh-aspuni aestã mirachi; fuzmã, zvorizmã, vantsu, vrapã, vimtu, puteari
{ro: avânt}
{fr: essor; distance nécessaire pour un effort, pour un saut, etc.}
{en: soaring, dash; running start, running jump, etc.}
ex: Bortek lo paramazmã (sh-lo vimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã