DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chischin

chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji

§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)

§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)

§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei

§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãscãrsescu

nãscãrsescu (nãs-cãr-sés-cu) vb IV nãscãrsii (nãs-cãr-síĭ), nãscãrseam (nãs-cãr-seámŭ), nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsi-ri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; spãstrescu (ascutur, bag lucrili tu-aradã) n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu, pãstrãsescu, arãdãpsescu; (fig: nãscãrsescu = ljau peascumta, ljau cu arãdearea, fur, spãstrescu, afum, agudescu, etc.)
{ro: deretica, scotoci, curăţa}
{fr: fouiller, nettoyer, faire le ménage}
{en: search, clean, arrange the interior of a house}
ex: ndreadzi casa, nãscãr-seashti; s-la scãndurli, s-nãscãrseascã; mizi nãscãrsii (curai casa); aveam ndoi paradz adunats, nj-li nãscãrsi (fig: nj-li lo, nj-li furã) sh-atselj; nãscãrsescu gechili (fig: furã tsi-au tu gechi) shi pundzili-a alãntor; aveam ndoi paradz adunats, nji lji nãscãrsi (fig: mi-arãsi di-nj lji lo) sh-atselj

§ nãscãrsit (nãs-cãr-sítŭ) adg nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsits (nãs-cãr-sítsĭ), nãscãrsi-ti/nãscãrsite (nãs-cãr-sí-ti) – (casã) tsi easti spãstritã, ndreaptã sh-bãgatã tu-aradã; anischirsit, anãschirsit, nãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, cãtãrisit, pãstrãsit, arãdãpsit
{ro: dereticat, scotocit, curăţat}
{fr: fouillé, nettoyé, (maison) avec le ménage fait}
{en: searched, cleaned, (house) with the interior arranged}
ex: lj-eara casa nãscãrsitã (ndreaptã) ca lãyia; aflai talarlu nãscãrsit (fig: furat)

§ nãscãrsiri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) sf nãscãrsiri (nãs-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãschirseashti unã casã; anischirsiri, anãschirsiri, nãschirsiri, spãstriri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri, pãstrãsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a deretica, de a scotoci, de a curăţa; dereticare, scotocire, curăţare}
{fr: action de fouiller, de nettoyer, de faire le ménage; nettoyage}
{en: action of searching, of cleaning, of arranging the interior of a house}
ex: aflarã casa tutã nãscãrsitã (ndreaptã; icã guzgunipsitã)

§ nãscãrii/nãscãrie (nãs-cã-rí-i) sf nãscãrii (nãs-cã-ríĭ) – harea tsi u-aspuni unã casã (dulapi, ubor, etc.) tsi s-ari ndreaptã sh-curatã; spastrã, pastrã, chischineatsã, chischimeatsã, cãtãrãsiri, catãrisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spastrã

spastrã (spás-trã) sf spastri/spastre (spá-stri) – harea tsi-l fatsi un lucru (ubor, casã, dulapi, etc.) tra s-hibã ndreptu sh-curat; pastrã, nãscãrii, chischineatsã, chischimeatsã, cãtãrãsiri, catãrisiri;
(expr: am (tsãn) spastrã = hiu curat)
{ro: curăţenie}
{fr: propreté, nettoyage}
{en: cleanliness}
ex: tsãni spastrã n casã
(expr: u tsãni casa curatã); ari mari spastrã
(expr: easti multu chischinã, curatã)

§ spastru1 (spás-tru) adg spastrã (spás-trã), spashtri (spásh-tri), spastri/spastre (spás-tri) – tsi nu easti murdar; tsi easti curat; tsi nu easti-amisticat cu tsiva; pastru, curat
{ro: curat}
{fr: propre}
{en: clean}
ex: imna multu spastru (curat)

§ spastru2 (spás-tru) sm spashtri (spásh-tri) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spãstreashti (unã casã); pastru
{ro: curăţit, curăţire)}
{fr: nettoyage}
{en: cleaning}
ex: cu spastrul (pastra, spãstrirea) a casilor chirui dzua di lucru

§ spãstrescu (spãs-trés-cu) (mi) vb IV spãstrii (spãs-tríĭ), spãstream (spãs-treámŭ), spãstritã (spãs-trí-tã), spãstri-ri/spãstrire (spãs-trí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili curati sh-bãgati tu-aradã; pãstrescu, pãstrãsescu, anãschirsescu, anischirsescu, nãscãrsescu, nãschir-sescu, arãdãpsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu, cur;
(expr: li spãstrescu = (i) li ljau peascumta, li ljau cu arãdearea, fur, nãscãr-sescu, ciuplescu, afum, agudescu, etc.; (ii) mãc, angljit, u-arucu-tescu tutã mãcarea, etc.; (iii) l-vatãm pri cariva)
{ro: deretica, curăţi}
{fr: nettoyer}
{en: clean}
ex: va sã spãstrim (curãm, anãschirsim) casa; spãstrea (cura) pãputsãli; nu-sh spãstreashti (nu sh-curã, nu sh-aspealã) stranjili; spãstrea-ti
(expr: fudz, ascundi-ti) s-nu ti veadã; paradzlji-lj spãstri
(expr: lj-lo peascumta, lj-furã); na aestu hiumunic, s-lu spãstrits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn