ex: amisticarea (mintirea, adunarea) cu oaminjlji easti bunã

§ neamisticat (nea-mis-ti-cátŭ) adg neamisticatã (nea-mis-ti-cá-tã), neamisticats (nea-mis-ti-cátsĭ), neamisticati/neamisticate (nea-mis-ti-cá-ti) – tsi nu easti amisticat cu alti lucri; tsi-armãni ashi cum easti
{ro: care nu e mestecat}
{fr: qui n’est pas mélangé avec d’autres choses}
{en: that is not mixed (up) with other things}
ex: tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (sta dispãrtsãti) (angucitoari: oulu); yinlu-a meu shi yinlu-a tãu, tr-unã buti sunt turnats shi tut sta neamisticats (angucitoari: oulu)

§ neamisticari/neamisticare (nea-mis-ti-cá-ri) sf neamisticãri (nea-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucri nu s-ameasticã
{ro: acţiunea de a nu (se) mesteca, mestecare}
{fr: action de ne pas (se) mêler, de de ne pas (se) mélanger}
{en: action of not getting mixed up, of not mingling, of not blending}

§ meastic1 (meás-ticŭ) (mi) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu ameastic1)
ex: nu misticash ghini fãrina, culeashlu nu ishi bun; misticã pãni tu dalã

§ misticat1 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (unã cu amis-ticat1)
ex: ari sufrãntseali misticati (tsi da unã di-alantã); vedz frãntseaua-nj misticatã
(expr: alichitã)

§ misticari1/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – (unã cu amisticari1)

§ meastic2 (meás-ticŭ) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – chisedz, ameastic shi ciumulescu n gurã cu dintsãlj un lucru tri mãcari shi-l fac etim tri ngljitari; ameastic (ãn gurã); mastic, mãcilsescu, ciumulescu, aroamig
{ro: mesteca ceva în gură}
{fr: mâcher}
{en: chew, masticate}
ex: measticã ghini mãcarea ãn gurã sh-apoea ascapitã-u

§ misticat2 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (lucru ti mãcari) tsi easti chisat shi ciumulit ãn gurã; amisticat (ãn gurã); mãsticat, mãcilsit, ciumulit
{ro: mestecat în gură}
{fr: mâché}
{en: chewed, masticated}

§ misticari2/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-measticã (ciumuleashti) tsiva n gurã; amisticari (ãn gurã); mãsticari, mãcilsiri, ciumuliri
{ro: acţiunea de a mesteca în gură}
{fr: action de mâcher}
{en: action of chewing, of masticating}

§ ameastic2 (a-meás-ticŭ) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amisticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticari/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ amisticat2 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amistica-ti/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ amistica-ri2/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ mastic (más-ticŭ) vb I mãsticai (mãs-ti-cáĭ), mãsticam (mãs-ti-cámŭ), mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticari/mãsticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ mãs-ticat (mãs-ti-cátŭ) adg mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticats (mãs-ti-cátsĭ), mãsticati/mãsticate (mãs-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ mãsticari/mãsticare (mãs-ti-cá-ri) sf mãsticãri (mãs-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ measticã (meás-ti-cã) sf meastitsi/meastitse (meás-ti-tsi) – loclu iu un arãu s-vearsã tu-un altu; amisticarea-a apiljei di la doauã arãuri; mintiturã
{ro: confluenţă}
{fr: confluence}
{en: confluence, junction (of rivers)}
ex: astãljem di meastica-a Vãrdarlui

§ amisticãturã1 (a-mis-ti-cã-tú-rã) sf amisticãturi (a-mis-ti-cã-túrĭ) – starea tu cari s-aflã ma multi lucri tsi suntu amisticati (mintiti) multu; misticãturã, ameasticã, ameastic, mintiturã
{ro: mestecătură; confuzie}
{fr: mêlange; confusion}
{en: mixture, blend; confusion}

§ ameastic3 (a-meás-ticŭ) sn ameastitsi/ameastitse (a-meás-ti-tsi) – (unã cu amisticãturã1)

§ ameasticã (a-meás-ti-cã) sf fãrã pl – (unã cu amisticãturã1)

§ misticãturã (mis-ti-cã-tú-rã) sf misticãturi (mis-ti-cã-túrĭ) – (unã cu amisticãturã1)

§ dizmeastic (diz-meás-ticŭ) (mi) vb I dizmisticai (diz-mis-ti-cáĭ), dizmisticam (diz-mis-ti-cámŭ), dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticari/diz-misticare (diz-mis-ti-cá-ri) – li-aleg tra s-hibã-ahoryea, lucri tsi suntu amisticati; lu ndreg un lucru tra s-nu mata hibã mintit; discaci lucri (peri, barbã, hiri, etc.) tsi suntu ncãrshiljati (mintiti, ciufuliti, etc.); discaci
{ro: descurca}
{fr: démêler, débrouiller}
{en: unravel, disentangle}
ex: s-amisticarã ljitsãli?, cu zorea s-diz-measticã (s-discaci); dizmisticai ardãtsinjli di shiboi di-ardãtsinjli di busuljoc; nã dizmisticãm tutiputa

§ dizmisticat (diz-mis-ti-cátŭ) adg dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticats (diz-mis-ti-cátsĭ), dizmisticati/dizmisticate (diz-mis-ti-cá-ti) – (lucru) tsi easti aleptu tra s-nu mata armãnã mintit; tsi easti discãceat
{ro: descurcat}
{fr: démêlé, débrouillé}
{en: unraveled, disentangled}

§ dizmisticari/dizmisticare (diz-mis-ti-cá-ri) sf dizmisticãri (diz-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizmeasticã tsiva; discãceari
{ro: acţiunea de a descurca}
{fr: action de démêler, de débrouiller}
{en: action of unraveling, of disentangling}

2: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea-a lucrului; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: vie}
{fr: vigne}
{en: vineyard}
ex: sh-avea unã ayinji multu bunã, cu cari sh-hrãnea fumealja; avutlu zãptisi ayinja tsi lj-avea ocljul; ayinji cu auã; ghiftul tu-ayinji; s-nu-lj s-arucã tu-ayinji; ayinja-a noastrã nu featsi estan

§ yinji/yinje (yí-nji) sf yinj (yínjĭ) – (unã cu ayinji)
ex: s-dusi la yinji s-n-adunã auã; yinjli suntu buni; adunarea-a yinjlor

§ yier (yi-ĭérŭ) sm yieri (yi-ĭérĭ) – omlu tsi creashti ayiti sh-bãneadzã cu crishtearea-a lor; omlu tsi aveaglji ayinja
{ro: vier, viticultor}
{fr: viticulteur, vigneron}
{en: vine grower, vineyard owner}

§ yin1 (yínŭ) sn yinuri (yí-nurĭ) – biuturã faptã dit aua tsi easti chisatã sh-alãsatã un chiro si s-aprindã (cu 7-16 pãrtsã tu-unã sutã shpirtu);
(expr:
1: yin pãtidzat = yin tu cari s-bagã apã;
2: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) easti tut chirolu mbitat)
{ro: vin}
{fr: vin}
{en: wine}
ex: unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); yin lai, yin arosh, yin veclju; ta sã-lj dai pãni cu yin; nu-avum antsãrtsu yinuri buni

§ yinar1 (yi-nárŭ) sm yinari (yi-nárĭ) – pãrmãteftu di yinuri, atsel tsi fatsi i vindi yin
{ro: negustor de vin}
{fr: marchand de vin}
{en: wine merchant}

{ro: pisătură}
{fr: broyage; toute substance pilée}
{en: grinding, pounding, pulverising}

{en: trace of urine}

§ chishitor (chi-shi-tórŭ) sn chishitoari/chishitoare (chi-shi-tŭá-ri) – loclu iu s-dutsi omlu si s-chishi (sh-di-aradã si s-cacã); hale, cãcãtor, cãcãriu, cãcãstoari, mushtirechi, ishitor, chinefi, hrii
{ro: pişătoare}
{fr: pissoir, endroit où on va pisser}
{en: urinal, place one goes to piss}

§ pish! (píshĭ shi písh) invar – zbor tsi s-dzãtsi a njiclui tra s-neagã s-chishi; chishi-ti; s-chishi
{ro: pişe-te!}
{fr: fait pipi!, pisse-toi!}
{en: pee!}
ex: fã pish! (chishi-ti!); featsirã pish (s-chisharã); ficiorlu featsi pish (s-chishe, s-udã)

{fr: qui n’est pas contussionné (aplati, écrasé)}
{en: who is not crushed (flattened, bruised)}

§ niciupliri/niciuplire (ni-cĭu-plí-ri) sf niciupliri (ni-cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-ciupleashti
{ro: acţiunea de nu a stâlci, de a nu zdrobi; nestâlcire, nezdrobire}
{fr: action de ne pa contussionner, de ne pas aplatir, de ne pas écraser}
{en: action of not crushing, of not flattening, of not bruising}

§ ciupliturã (cĭu-pli-tú-rã) sf ciuplituri (cĭu-pli-turĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu ciupleashti; atsea tsi-armãni (shi urmili tsi-armãn pi truplu-a omlui) dupã ciupliri
{ro: stâlcitură, zdrobitură}
{fr: aplatissement}
{en: crushing}