DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aeari

aeari (a-ĭá-ri) sf aeri (a-ĭérĭ) – mutrirea-a zigãljei tra si s-veadã ma s-yixeascã ghini; atsea tsi-l fatsi un lucru (cãntari, sãhati, minti, etc.) s-hibã tamam cum lipseashti; minti (giudicatã) tamam (bunã, cum lipseashti);
(expr: nj-yin tu aeari = di-aclo iu li-aveam chirutã, aduchescu tora tsi s-fatsi deavãrliga di mini)
{ro: aiar, exactitu-dinea unei balanţe, a unui ceas, a unui spirit, etc.; raţionament}
{fr: exactitude d’une balance, d’une montre, d’un esprit; raison; jugement}
{en: accuracy of a balance (watch, reasoning, etc.)}
ex: loai aearea a cãntariljei (s-ved ma s-yixeascã cum lipseashti); feci aeari cãntarea; lo si sh-yinã tu aeari
(expr: s-aducheascã tsi s-fatsi deavãrliga, cã sh-u ari tutã mintea tamam); u chirush aearea (mintea, giudicata)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahmac

ahmac (ah-mácŭ) adg ahmacã (ah-má-cã), ahmats (ah-mátsĭ), ahmatsi/ahmatse (ah-má-tsi) – (om) lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i fapti; (om) tsi nu para-aducheashti lishor shi nu easti bun la nvitsãturã; anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost}
{fr: niais, sot}
{en: fool}

§ ahmãclichi/ahmãcliche (ah-mã-clí-chi) sf ahmãclichi (ah-mã-clíchĭ) – atsea (harea) tsi u-ari un glar di easti fãrã minti, fãrã giudicatã; lipsã di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, anoisii, chirturã, hutsami, lishurami
{ro: prostie}
{fr: niaiserie, sottise}
{en: foolishness}
ex: s-dusi cu ahmãclichea (ca un ahmac, ca un glar)

§ ahmãclã-chi/ahmãclãche (ah-mã-clắ-chi) sf ahmãclãchi (ah-mã-clắchĭ) – (unã cu ahmãclichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ahno

ahno (ah-nó) invar –
1: tsi easti cu aburi;
2: tsi sh-ari chirutã hroma (tsi s-ari alghitã)
{ro: cu aburi, decolorat}
{fr: vaporeux, décoloré}
{en: steamy, discolored}
ex: mãcarea hearbi ahno (cu aburi); aflã altã gãljinã ahno (tu aburi, aburindalui), deacutotalui zmultã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aljurea

aljurea (a-ljĭú-rea) adv – (tu) altã parti; tu altu loc; iutsi s-hibã; iuva, iutsido, naljurea;
(expr:
1: bat (zburãscu) aljurea = nu shtiu tsi dzãc; dzãc vruti sh-nivruti; zburãscu fãrã s-minduescu; dzãc glãrinj; aljuredz;
2: hiu cãtrã-aljurea = nu-am aradã, hiu alocuta, hiu fãrã minti, nu u-am mintea ntreagã;
3: nj-escu aljurea cu mintea = nu ti-avdu, nu bag oarã la-atseali tsi dzãts, nu ti-aduchescu cã u-am mintea la alti lucri;
4: aljurea dai sh-aljurea creapã; aljurea arucã tufechea sh-aljurea arsari ljepurli; aljurea cãrcãreadzã sh-aljurea oauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi tsiva ma da di altu tsiva la cari nu s-ashtipta)
{ro: aiurea}
{fr: ailleurs; autre part, dans un autre endroit}
{en: elsewhere, anywhere else, nowhere}
ex: feati-aljurea (tu-unã parti), gionj aljurea (tu-altã parti) giuca ahoryea; noi him di-aljurea (dit alti locuri); furlji apucarã aljurea (s-ducã tu-alti locuri); tini eshti aljurea
(expr: nu eshti aoa cu mintea, nu shtii tsi s-fatsi)

§ naljurea (na-ljĭú-rea) adv (ngrãpsit shi n-aljurea, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu aljurea);
ex: imna cu mintea cãtrã naljurea
(expr: cu mintea la alti lucri, tu alti locuri); stranji arupti, cãtrã naljurea
(expr: cavai di lumi, alocuta, fãrã nitsiunã aradã); cu perlji cãtrã naljurea
(expr: alocuta, nichipti-nats); shuira tora cãtrã naljurea
(expr: ashi, fãrã-aradã, cu mintea chirutã, tu-altã parti)

§ aljuredz (a-ljĭu-rédzŭ) vb I aljurai (a-ljĭu-ráĭ), aljuram (a-ljĭu-rámŭ), aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurari/aljurare (a-ljĭu-rá-ri) – hiu hivrit, cu cãlduri mãri (pirito), nu-aduchescu tsi s-fatsi deavãrliga di mini shi zburãscu fãrã sã shtiu tsi dzãc; dzãc zboarã tsi nu-au vãrã noimã; zburãscu-aljurea
{ro: aiura, delira}
{fr: délirer}
{en: be delirious}
ex: acãtsã s-aljureadzã (si zburascã fãrã sã shtibã tsi zboarã dzãtsi); tutã noaptea avea aljuratã (avea zburãtã fãrã noimã cã eara lãndzit sh-avea pirito multu mari)

§ aljurat (a-ljĭu-rátŭ) adg aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurats (a-ljĭu-rátsĭ), aljurati/aljurate (a-ljĭu-rá-ti) – cari zburashti fãrã sã shtibã tsi dzãtsi (cãndu ari pirito shi nu-aducheashti tsi s-fatsi deavãrliga di el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

am1

am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amurtsãscu

amurtsãscu (a-mur-tsắs-cu) vb IV amurtsãi (a-mur-tsắĭ), amur-tsam (a-mur-tsámŭ), amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãri/amur-tsãre (a-mur-tsắ-ri) – cher trã putsãn chiro putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); amurtu, murtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari);
(expr:
1: amurtsãscu di-arcoari (di fricã, etc.) = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu;
2: ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtsãscu dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: amorţi}
{fr: engourdir; émousser; agacer les dents}
{en: numb, grow numb; become dull}
ex: truplu lj-avea amurtsãtã; nj-amurtsãrã dintsãlj di agru-pruni; nj-amurtsãrã (nji ngucinarã, nji ngljitsarã) cicioarli di-arcoari; amurtsãi (fig: mãrmurisii) di fricã

§ amurtsãt1 (a-mur-tsắtŭ) adg amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãts (a-mur-tsắtsĭ), amurtsãti/amurtsãte (a-mur-tsắ-ti) – tsi ari chirutã putearea tra s-minã i s-aducheascã (unã parti di trup); amurtat, murtat, ngurdit, ngucinat
{ro: amorţit}
{fr: engourdi; émoussé; agacé (dents)}
{en: numb, dull}
ex: easti-amurtsãt (fig: linãvos)

§ amurtsãri/amurtsãre (a-mur-tsắ-ri) sf amurtsãri (a-mur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amurtsashti tsiva; amurtari, murtari, ngurdiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a amorţi; amorţire}
{fr: action d’engourdir; d’émousser; d’agacer les dents}
{en: action of growing numb; of becoming dull}

§ amurtu (a-múr-tu) vb I amurtai (a-mur-táĭ), amurtam (a-mur-támŭ), amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) – (unã cu amurtsãscu)
ex: amurtarã mãnjli sh-cicioarli a natlui

§ amurtat (a-mur-tátŭ) adg amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtats (a-mur-tátsĭ), amurtati/amurtate (a-mur-tá-ti) – (unã cu amurtsãt1)

§ amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) sf amurtãri (a-mur-tắrĭ) – (unã cu amurtsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anoit

anoit (a-nó-itŭ) sm, sf, adg anoitã (a-nó-i-tã), anoits (a-nó-itsĭ), anoiti/anoite (a-nó-i-ti) – om lipsit di minti sh-fãrã giudicatã tu zbor i tu fapti; ahmac, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, nigaud, stupid}
{en: stupid, fool}

§ anoisii/anoisie (a-no-i-sí-i) sf anoisii (a-no-i-síĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, hutsami, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anustu

anustu (á-nus-tu) adg anustã (á-nus-tã), anushtsã (á-nush-tsã), anusti/anuste (á-nus-ti) – tsi nu-ari gustu; tsi easti fãrã nustimadã; tsi ari nustimadã nibunã; tsi da greatsã; tsi fatsi omlu s-voamã; agnusos, gritsos
{ro: fad, fără gust, anost}
{fr: fade, fastidieux}
{en: insipid, tasteless, dull}
ex: om anustu (fãrã nustimadã, tsi tsã da agnos); feata easti mushatã ma anustã (fãrã gustu); carnea di buvulitsã easti anustã (cu gustu nibun, tsi tsã da greatsã); yitria tsi loai easti anustã (fãrã gustu, nj-da greatsã)

§ anusteatsã (a-nus-teá-tsã) sf anustets (a-nus-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã anustu; atsea tsi-aducheashti omlu cãndu tsiva nu-ari gustu i nustimadã; atsea tsi ari omlu tsi-lj yini s-voamã; anustii, greatsã, agnos; (fig: anusteatsã = glãrimi)
{ro: lipsă de gust, dezgust}
{fr: dégoût}
{en: disgust, distaste, dislike}

§ anustii/anustie (a-nus-tí-i) sf anustii (a-nus-tíĭ) – (unã cu anusteatsã)
ex: zburãm un stog di anustii (fig: glãrinj)

§ anustescu (a-nus-tés-cu) (mi) vb IV anustii (a-nus-tíĭ), anusteam (a-nus-teámŭ), anustitã (a-nus-tí-tã), anustiri/anustire (a-nus-tí-ri) – mi fatsi s-cher gustul i mirachea trã tsiva, trã un lucru; nj-si lja di pristi inimã; nj-adutsi ca greatsã tu inimã; nj-da greatsã; mi fatsi s-vom; anustsãscu, agnusescu, agnusedz
{ro: (se) dezgusta, anosti}
{fr: affadir, (se) dégoûter}
{en: disgust}
ex: s-anusti (lj-vinji greatsã); nji si anusti (nj-deadi greatsã) ca carnea di cal; nji s-anustirã pãreasinjli (nj-si featsirã fãrã gustu; nj-si loarã di pristi inimã); mi anustii di tini (nj-ti loash di pristi inimã, mi sãturai di tini)

§ anustit (a-nus-títŭ) adg anustitã (a-nus-tí-tã), anustits (a-nus-títsĭ), anustiti/anustite (a-nus-tí-ti) – tsi ari chirutã gustul i mirachea s-facã un lucru; tsi-lj s-ari loatã di pristi inimã; tsi-lj yini greatsã; anustsãt, agnusit, agnusat
{ro: dezgustat, anostit}
{fr: affadi, dégoûté}
{en: disgusted of, sick of}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apistii/apistie

apistii/apistie (a-pis-tí-i) sf apistii (a-pis-tíĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi nu pistipseashti tu-unã pisti (crishtinã, nturtseascã, etc.); faptul cã un nu-ari nitsiunã pisti; faptul cã nu-i dai besã a unui; harea tsi u-ari atsel tsi s-aspuni bun ma peascumta tsã va arãulu
{ro: lipsă de credinţă, infidelitate, perfidie}
{fr: manque de foi, infidélité, perfidie}
{en: infidelity, treachery}
ex: apistia-a aishtui om u aduchim

§ apistu (á-pis-tu) adg apistã (á-pis-tã), apishtsã (á-pish-tsã), apisti/apiste (á-pis-ti) – tsi easti fãrã pisti; tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); tsi nu-lj si da besã (la-atseali tsi fatsi i tsi dzãtsi); (un) tu cari omlu nu-ai ncreadiri; (un) tsi nu easti besalã; cari s-aspuni bun ma, peascumta, lj-va arãulu a atsilui tsi-lj fatsi besã; gheaur, pabes, cãur, pãngãn, dinsãz, imansãz
{ro: păgân, necredincios, infidel, perfid}
{fr: infidèle, perfide}
{en: infidel, treacherous}
ex: hii apistu (pabes) sots; cu apistul atsel (cu-atsel pãngãnlu) ti ligash?; mi-alãsã apistul (furlu, pabeslu) cu dzeadzitlu n gurã

§ apistisescu (a-pis-ti-sés-cu) vb IV apistisii (a-pis-ti-síĭ), apistiseam (a-pis-ti-seámŭ), apistisitã (a-pis-ti-sí-tã), apistisi-ri/apistisire (a-pis-ti-sí-ri) – mi fac om tsi nu-ari pisti; mi fac om tsi nu pistipseashti; mi fac apistu, om arãu
{ro: a deveni necredincios}
{fr: ne pas ajouter foi}
{en: become an unbeliever}
ex: apistisi (sh-chiru pistea, s-featsi apistu, om arãu), nu s-poartã ghini

§ apistisit (a-pis-ti-sítŭ) adg apistisitã (a-pis-ti-sí-tã), apistisits (a-pis-ti-sítsĭ), apistisiti/apistisite (a-pis-ti-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã (alãsatã, arnisitã) pistea; tsi s-featsi apistu
{ro: care nu crede}
{fr: mécréant}
{en: unbeliever, infidel}

§ apistisi-ri/apistisire (a-pis-ti-sí-ri) sf apistisiri (a-pis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pistipseashti
{ro: acţiunea de a nu crede}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn