DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apuchirusescu

apuchirusescu (a-pu-chi-ru-sés-cu) vb IV apuchirusii (a-pu-chi-ru-síĭ), apuchiruseam (a-pu-chi-ru-seámŭ), apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) – pricunoscu cã un lucru faptu (dzãs i ngrãpsit) di mini (i di altu cariva) easti dealihea
{ro: confirma}
{fr: confirmer}
{en: confirm}

§ apuchirusit (a-pu-chi-ru-sítŭ) adg apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusits (a-pu-chi-ru-sítsĭ), apuchirusiti/apuchirusite (a-pu-chi-ru-sí-ti) – (lucrul faptu, dzãs i ngrãpsit) tsi easti pricunuscut di cariva cã easti dealihea
{ro: confirmat}
{fr: confirmé}
{en: confirmed}

§ apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) sf apuchirusiri (a-pu-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apuchiruseashti
{ro: acţiunea de a confirma}
{fr: action de confirmer}
{en: action of confirming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azvesti/azveste

azvesti/azveste (az-vés-ti) sf azvesturi (az-vés-turĭ) – unã soi di cheatrã albã (cãlcheri) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã (laptili di-azvesti) cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; zvesti, cãlcheri, cãrcheri, hãlcheri;
(expr: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro)
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: azvesti asteasã shi neasteasã; acumpãrai azvesti; casa easti datã cu azvesti; s-avea hiptã tu guva di-azvesti

§ zvesti/zveste (zvés-ti) sf zvesturi (zvés-turĭ) – (unã cu azvesti)

§ azvistãreauã (az-vis-tã-reá-ŭã) sf azvistãrei (az-vis-tã-réĭ) – unã soi di sfinduchi largã, apusã, dishcljisã pisuprã sh-bãgatã tu loc iu s-astindzi shi s-fatsi azvestea cu cari s-buiseashti casa
{ro: varniţă}
{fr: chaufour}
{en: lime kiln}

§ azvistar (az-vis-tárŭ) sm azvistari (az-vis-tárĭ) – omlu tsi vindi azvesti; omlu tsi astindzi azvestea sh-u fatsi etimã trã buisirea-a casilor
{ro: vărar}
{fr: chaulier, chaufournier}
{en: lime burner, lime dealer}

§ azvistusescu (az-vis-tu-sés-cu) vb IV azvistusii (az-vis-tu-síĭ), azvistuseam (az-vis-tu-seámŭ), azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-sí-ri) – dau cu-azvesti (casa, loclu, pomlu, etc.); cãlchirusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}
ex: mãni azvistusescu (dau cu-azvesti) casa; udãlu-aestu nu s-avistuseashti

§ azvistusit (az-vis-tu-sítŭ) adg azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusits (az-vis-tu-sítsĭ), azvistusiti/azvistusite (az-vis-tu-sí-ti) – tsi easti dat cu-azvesti; cãlchirusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcheri/cãlchere

cãlcheri/cãlchere (cãl-chĭé-ri) sf cãlcheri (cãl-chĭérĭ) shi cãlche-ruri (cãl-chĭé-rurĭ) – unã soi di cheatrã albã (azvesti) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; cãrcheri, hãlcheri, azvesti, zvesti
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: ded casa cu cãlcheri (azvesti); apa di cãlcheri easti bunã la arsuri

§ cãrcheri/cãrchere (cãr-chĭé-ri) sf cãrcheri (cãr-chĭérĭ) shi cãrcheruri (cãr-chĭé-rurĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ hãlcheri/hãlchere (hãl-chĭé-ri) sf hãlcheri (hãl-chĭérĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ cãlchirusescu (cãl-chi-ru-sés-cu) vb IV cãlchirusii (cãl-chi-ru-síĭ), cãlchiruseam (cãl-chi-ru-seámŭ), cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusiri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) – dau cu cãlcheri (casa, loclu, pomlu, etc.); azvistusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}

§ cãlchirusit (cãl-chi-ru-sítŭ) adg cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusits (cãl-chi-ru-sítsĭ), cãl-chirusiti/cãlchirusite (cãl-chi-ru-sí-ti) – tsi easti dat cu cãlcheri; azvistusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

§ cãlchirusi-ri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) sf cãlchirusiri (cãl-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvistuseashti; azvistusiri
{ro: acţiunea de a vărui; văruire}
{fr: action d’enduire de chaux, de badigeonner}
{en: action of liming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsearã2

tsearã2 (teá-rã) sf tseruri(?) (tsé-rurĭ) – lugurii adratã (dit lucri tsi crescu tu fisi amisticati cu lucri adrati di om) tsi nu s-tucheasti tu apã shi s-moalji tu cãldurã, cu cari s-ungu lucri tra s-li facã mushati, nyilicioasi shi s-nu intrã apa tu eali; luguria tsi s-aflã tu ureaclja-a omlui shi sh-u-adutsi cu tseara di-alghini
{ro: ceară de parchet}
{fr: cire}
{en: wax}
ex: cu mushimai apreasã scoatim tseara dit urecljili-a natslor

§ chirusescu (chi-ru-sés-cu) vb IV chirusii (chi-ru-síĭ), chiruseam (chi-ru-seámŭ), chirusitã (chi-ru-sí-tã), chirusiri/chirusire (chi-ru-sí-ri) – ungu (dau) cu tsearã un lucru tra si s-facã ma mushat (si nyiliceascã, s-dãnãseascã ma multu, etc.)
{ro: cerui}
{fr: cirer, enduire de cire}
{en: wax}

§ chirusit (chi-ru-sítŭ) adg chirusitã (chi-ru-sí-tã), chirusits (chi-ru-sítsĭ), chirusiti/chirusite (chi-ru-sí-ti) – tsi easti dat (umtu) cu tsearã
{ro: ceruit}
{fr: ciré, enduit de cire}
{en: waxed}

§ chirusi-ri/chirusire (chi-ru-sí-ri) sf chirusiri (chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti chirusit
{ro: acţiunea de a cerui; ceruire}
{fr: action de cirer, d’enduire de cire}
{en: action of waxing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã