DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chilesh

chilesh (chi-léshĭŭ) adg chileshi/chileshe (chi-lé-shi), chilesh (chi-léshĭ), chileshi/chileshe (chi-lé-shi) – tsi easti fãrã peri ãn cap (tu caplu ntreg i tu locuri-locuri); chelesh, chel, chiros, calvu, shuplid, shupliv; (fig: chilesh = palju-om, om arãu, tsi nu easti bun ti tsiva)
{ro: chel, chelbos}
{fr: chauve, taigneux}
{en: bald, calvous}
ex: sh-tini, chilesh (fig: palju-om), dishcljisesh gura?

§ chel (chĭélŭ) adg chelã (chĭé-lã), chelj (chĭéljĭ), cheli/chele (chĭé-li) – (unã cu chilesh)

§ chelesh (chĭé-leshĭŭ) adg cheleshi/cheleshe (chĭé-le-shi), chelesh (chĭé-leshĭ), cheleshi/cheleshe (chĭé-le-shi) – (unã cu chilesh)
ex: tsi-nj tsã feci io, un om oarfãn shi chelesh!; di-aistã oarã eara shi ficiorlu a nostru, tsi-lj striga tuts chelesh

§ cherã2 (chĭe-rắ) sf pl(?) – lãngoari lungã, duriroasã, tsi s-lja di la om la om, sh-cari-l fatsi omlu si scoatã gãrnutsã n cap shi sã sh-chearã perlu (si s-facã calvu, chel)
{ro: chelbe}
{fr: teigne}
{en: tinea, scalp disease}
ex: nu ti-aproachi di-aestu cã ari cherã (lãngoarea tsi-l fatsi un om s-hibã calvu)

§ chiros (chi-rósŭ) adg chiroasã (chi-rŭá-sã), chirosh (chi-róshĭ), chiroasi/chiroase (chi-rŭá-si) – tsi nu-ari peri n cap (tu caplu ntreg i tu locuri-locuri) di itia cã ari unã lãngoari tsi-l fatsi sã-sh chearã perlu; calvu, chel, chilesh, chelesh, shuplid, shupliv
{ro: chelbos}
{fr: taigneux}
{en: bald, calvous}
ex: dzinirli lu-avem chiros (fãrã peri ãn cap)

§ calvu (cál-vu) adg calvã (cál-vã), calyi (cál-yi), calvi/calve (cál-vi) – (unã cu chiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuchi/cuche

cuchi/cuche (cú-chi) adg cuchi/cuche (cú-chi), cuchi (cúchĭ), cuchi/cuche (cú-chi) – hromã tsi da pri-arosh; (om, pravdã) cu perlu tsi da niheamã pi-arosh; arosh, cuchi, vashi
{ro: roşiatic, roşcat}
{fr: roussâtre}
{en: reddish}
ex: moi muzã cuchi (aroshi)

§ cochiroshil (co-chi-ró-shilŭ) sm, sf, adg cochiroshilã (co-chi-ró-shi-lã), cochiroshilj (co-chi-ró-shiljĭ), cochiroshili/cochiroshile (co-chi-ró-shi-li) – (unã cu cuchi)
ex: sh-becili sh-caleshili shi laili cochiroshili; aveam nã caprã cochiroshilã

§ cochinitsã (co-chi-ní-tsã) sf cochinitsã (co-chi-ní-tsã) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali (ma s-nu moarã njiclu ninti!)
{ro: scarlatină}
{fr: scarlatine}
{en: scarlet fever}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurgur

gurgur (gúr-gurŭ) sn gurguri/gurgure (gúr-gu-ri) – vrondul faptu di apili tsi curã; zboarã scoasi dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); zboarã ca surdi tsi mizi s-avdu cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; vrondul tsi-l fac matsãli cãndu gurleadzã; shuputiri, ciuciurari, gurlidzari
{ro: susur; chiorăit}
{fr: murmure (d’eau); gargouillement (dans les intestins)}
{en: purl (brook, river); rumbling (bowels)}
ex: spuni-nj vale, cu-a tãu gurgur (shuputiri) suschiros

§ gurguredz (gur-gu-rédzŭ) vb I gurguridzai (gur-gu-ri-dzáĭ), gurguridzam (gur-gu-ri-dzámŭ), gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); scot zboarã dit gurã tsi nu s-avdu, cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un arãu tsi curã; fac un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurledz, gurlescu, guguredz, gugurescu, gurguleadzã, bãbãlescu, bãnduredz, vãzescu, etc.
{ro: susura, gănguri, murmura, chiorăi}
{fr: babiller (comme les petits enfants), roucouler, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: purl (brooks), prattle, mumble, babble, rumble (bowels)}

§ gurguridzat (gur-gu-ri-dzátŭ) adg gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzats (gur-gu-ri-dzátsĭ), gurguridzati/gurguridzate (gur-gu-ri-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel scos di njits (ninti ca sã nveatsã sã zburascã); (zbor) tsi mizi s-avdi cã easti scos cu boatsi dipusã; tsi ari faptã un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurlidzat, gurlit, gugurat, gugurit, gurgulidzat, bãbãlit, bãndurat, vãzit, etc.
{ro: susurat, găngurit, murmurat, chiorăit}
{fr: babillé (comme les petits enfants), roucoulé, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: purled (brooks), prattled, mumbled, babbled, rumbled (bowels)}

§ gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) sf gurguridzãri (gur-gu-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva gurgureadzã; gurlidzari, gurliri, gugurari, guguriri, gurgulidzari, bãbãliri, bãndurari, vãziri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lacrimã

lacrimã (lá-cri-mã) sf lacrinj (lá-crinjĭ) shi lãcrinj (lắ-crinjĭ) – muljitura (fãrã hromã sh-ca nsãratã) tsi s-aflã tu oclji shi easi cãtivãrãoarã cãndu omlu plãndzi, arãdi multu icã easti ocljul lãndzit; lacrãmã, lacãrmã, lãcrimeauã; (fig:
1: lacrimã = chicutã di apã, aroauã, dzamã dit erghi cãndu li-aruchi, etc.; expr:
2: easti tu lãcrinj = (i) plãndzi, jileashti; (ii) arãdi;
3: plãngu cu lãcrinjli nsus = arãd cu lãcrinj, mi hãrsescu;
4: mi mbairã lãcrinjli cãtrã nghios = plãngu amar cu lãcrinj greali;
5: mi lja, mi curmã lãcrinjli = nji s-umplurã ocljilj di lãcrinj, nj-da lãcrinjli tu oclji;
6: versu lãcrinjli ca pruna; plãngu cu lãcrinj ca nuca = versu multi lãcrinj mãri sh-amari, plãngu multu)
{ro: lacrimă}
{fr: larme}
{en: tear (from eye)}
ex: curã fãntãnj di lãcrinj upãriti; dintr-ocljilj a ljei arosh ca sãndzili, lj-cãdzu unã lacrimã groasã; plãndzea cu lãcrinj; tu livadea-atsea s-afla unã fãntãnã limpidã ca lacrima; nã fãntãnã cu apã limpidã ca lacrima-ali Stãmãrii; ãlj chicã nã lacrimã pri fatsã al Dona; lãcrinj virsã di-arãdeari; soarli arãdi pi lacrima (fig: aroaua) dit erghi; cãndu s-talji yitea primuveara lj-cura lacrinj (fig: chicuti di dzamã); ma u vidzu, l-curmarã lãcrinjli
(expr: lji s-umplurã ocljilj di lãcrinj), s-apruche di nãsã sh-u ntribã; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã lãcrinjli cãtrã nghios
(expr: ahiurhi s-plãngã cu lãcrinj amari); tsi nj-ai, featã-mushatã, tsi-nj ti doari di vershi lãcrinjli ca pruna?
(expr: di plãndzi ahãntu amar?)

§ lacrãmã (lá-crã-mã) sf lãcrãnj (lắ-crãnjĭ) – (unã cu lacrimã)
ex: u loarã lãcrãnjli; lji s-umplurã ocljilj di lãcrãnj; plãndzea cu lãcrãnj cãt nuca

§ lacãrmã (lá-cãr-mã) sf lãcãrnji/lãcãrnje (lắ-cãr-nji) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimeauã (lã-cri-meá-uã) sf lãcrimeali/lãcrimeale (lã-cri-meá-li) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimos (lã-cri-mósŭ) adg (shi adv) lãcrimoasã (lã-cri-mŭá-sã), lãcrimosh (lã-cri-móshĭ), lãcrimoasi/lãcrimoase (lã-cri-mŭá-si) – cari scoati lãcrinj dit oclji; tsi ari lãcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lãcrinj; lãcrãmos, lãcãrmos (fig: lãcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

per1

per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrcas

sãrcas (sãr-cásŭ) adg sãrcasã (sãr-cá-sã), sãrcash (sãr-cáshĭ), sãr-casi/sãrcase (sãr-cá-si) – tsi dãnãseashti sh-u-aravdã ghini arcoarea; sãrchiros
{ro: rezistent la frig}
{fr: qui résiste au froid}
{en: resistent to cold}

§ sãrchiros (sãr-chi-rósŭ) adg sãrchiroasã (sãr-chi-rŭá-sã), sãrchirosh (sãr-chi-róshĭ), sãrchiroasi/sãr-chiroase (sãr-chi-rŭá-si) – tsi easti vãrtos, cu puteari sh-dãnãseashti ghini; tsi easti cu dinami; putut, vãrtos, sãnãtos, silnãos, cadãr, ndrumin, etc.
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti om sãrchiros (vãrtos, tsi dãnãseashti ghini)

§ sãrcusescu (sãr-cu-sés-cu) vb IV sãrcusii (sãr-cu-síĭ), sãrcuseam (sãr-cu-seámŭ), sãrcusitã (sãr-cu-sí-tã), sãrcusiri/sãrcusire (sãr-cu-sí-ri) – acats puteari sh-pot s-dãnãsescu ma ghini; bag carni pri mini; mi ngrash
{ro: îngrăşa}
{fr: prendre chair}
{en: put on weight}

§ sãrcusit (sãr-cu-sítŭ) adg sãrcusitã (sãr-cu-sí-tã), sãrcusits (sãr-cu-sítsĭ), sãrcusiti/sãr-cusite (sãr-cu-sí-ti) – tsi ari bãgatã carni pri el; ngrãshat
{ro: îngră-şat}
{fr: qui a pris chair}
{en: who has put on weight}

§ sãrcusi-ri/sãrcusire (sãr-cu-sí-ri) sf sãrcusiri (sãr-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãrcuseashti
{ro: acţiunea de a (se) îngrăşa}
{fr: action de prendre chair}
{en: action of putting on weight}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã