DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsii/cãtsie

cãtsii/cãtsie (cã-tsí-i) sf cãtsii (cã-tsíĭ) – hãlati di metal tsi sh-u-adutsi cu-unã lupatã njicã (cãrlig njic) cu coadã, cu cari s-minteashti foclu shi s-lja jarlu dit vatrã
{ro: vătrai}
{fr: attisoir}
{en: poker (fire)}
ex: lom cari masha, cari cãtsia; cu cãtsia arsã, moashili-a noastri vindicã chirita

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiritã2

chiritã2 (chi-rí-tã) sf chiriti/chirite (chi-rí-ti) – lãngoari di oclji; ghiritã
{ro: cheratită}
{fr: kératide, imflammation de la cornée}
{en: sclera, inflammation of the cornea}
ex: multi moashi la noi shtiu s-vindicã chirita

§ ghiritã (ghi-rí-tã) sf ghiriti/ghirite (ghi-rí-ti) – (unã cu chiritã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ermu

ermu (ér-mu) adg ermã (ér-mã), ernji (ér-nji), ermi/erme (ér-mi) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: ermu = (i) tsi bãneadzã singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; (ii) tsi nu-avu tihi shi ari traptã multi tu banã; mãrat, corbu, shcret, scurpisit, uryisit, etc.)
{ro: pustiu; pustnic, sihastru; dezolat, nenorocit}
{fr: désert, inhabité; anachorète, ermite, solitaire; désolé, infortuné}
{en: solitary, desert}
ex: loc ermu (pondu, irnjiu); u-alãsã tu pãdurea fricoasã sh-ermã; earã muntsãlj va s-armãnã ernji (singuri, pondzã); apãrghisit tu un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om; om ermu (singur, manoleac); bãneadzã singuri ca ernjilj (aschitiilji); armasi muma singurã, ca ermã (ca un aschitiu) ncljisã n casã; ermã (singurã) s-u ved; si-lj da sh-a ljei un ficior i nã featã, s-nu hibã ca ermili sh-ca corbili tu lumi; cavai di ernjilj (mãratslji, tsi bãneadzã singuri) picurari; plãndzi, ermã (corbã, scurpisitã), plãndzi; lu-agudi erma (blãstimata) di eapã; nu-avea ermu biutura; mor singuri sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumtu di ermu (pustu) dor

§ erim (é-rim) adg erimã (é-ri-mã), erinj (é-rinjĭ), erimi/erime (é-ri-mi) – (unã cu ermu)
ex: tu-aestu erim (pondu) di loc

§ irnjii/irnjie (ir-njí-i) sf irnjii (ir-njíi) – locuri goali (multi ori acupiriti mash cu-arinã) pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da putsãnã ploai; cãmpuri goali iu nu bãneadzã multã dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: mutrea-ts di irnjii = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts urfanja)
{ro: pustiu, stepă; singurătate}
{fr: désert, lande, steppe; solitude}
{en: desert, steppe; solitude}
ex: s-dusi s-bãneadzã tu irnjii (pustilii, singureatsã) shi s-facã schitiu; cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili s-fricueshti; ishirã tu irnjii, tu mesea di pãduri; trapsirã dit irnjia-atsea di pãduri; ishirã tu irnjii, iu nitsi puljlju nu bãtea; nãs armasi pali singur tu irnjii, di nu shtea cãtrã iu s-facã

§ irnjiu1 (ir-njíŭ) sn irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hauã

hauã (há-ŭã) sf hãuri (hắ-urĭ) – loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hauã, surpu, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã, chiritã
{ro: prăpastie}
{fr: précipice, abîme, gouffre, chaos}
{en: abyss, chasm, precipice}
ex: ascãpã di aestã hauã fãrã fundu; ascumti tu dãncoasa hauã ali agãrshiri

§ hau (háŭ) sn hãuri (hắ-urĭ) – (unã cu hauã)
ex: cãdzui tu hau (grem, surpu); s-u-alasã feata aclo tu un hau

§ hãu (hắŭ) sn hãuri (hắ-urĭ) – (unã cu hauã)
ex: pishtireaua nghios, tu hãu, va sunã goalã; tu hãulu lai shi ahãndos cu nãs s-arucuteashti

§ hãusescu (hã-u-sés-cu) (mi) vb IV hãusii (hã-u-síĭ), hãuseam (hã-u-seámŭ), hãusitã (hã-u-sí-tã), hãusiri/hãusire (hã-u-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; fac s-cadã cariva tu hauã; afundusescu, fundusescu, afundu, afundedz, ahãndusescu, hãndãcusescu, vutsescu
{ro: cufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: nji si hãusirã (ahãndusirã) ocljilj; mi hãusii (afundai) tu pãduri

§ hãusit (hã-u-sítŭ) adg hãusitã (hã-u-sí-tã), hãusits (hã-u-sítsĭ), hãusiti/hãusite (hã-u-sí-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; cãdzut (arcat) tu hauã; afundat, afundusit, fundusit, ahãndusit, hãndã-cusit, vutsit
{ro: cufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ hãusiri/hãusire (hã-u-sí-ri) sf hãusiri (hã-u-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu un cadi (easti arcat) tu hauã; afundari, afundusiri, fundusiri, ahãndusiri, hãndãcusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda; cufundare}
{fr: action d’enfoncer (de plonger)}
{en: action of sinking (plunging into)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã