(expr: va s-amin tufechea sh-va ti vatãm); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: lj-talji caplu)

§ apres (a-présŭ) adg apreasã (a-preá-sã), apresh (a-préshĭ), apreasi/aprease (a-preá-si) – tsi-lj s-ari adratã tsiva (datã foc) tra s-ardã (si s-facã lunjinã, etc.); tsi lu-ari acãtsatã inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, primtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncãldzãt multu; inãtusit, nãirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc.
{ro: aprins (foc, lumină), ars, etc.}
{fr: allumé; mis en feu, etc.}
{en: lighted (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); foclu easti apres tahina cãndu mi scol; ardu focuri apreasi; ningã apreasa-lj fucurinã; durnja cu dauã tseri apreasi; va s-hibã luna apreasã (ishitã); cireap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngãldzãt, arsu); eara apreasã (aroshi, ca foclu) la fatsã; o, moi Tasã, moi apreasã (caldã foc, nãrãitã); prifteasi apreasi (ngãldzãti, nfucati) di harauã sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, nãrãits multu); cash apres; cap apres (tulburat)

§ aprimtu (a-prím-tu) adg aprimtã (a-prím-tã), aprimtsã (a-prím-tsã), aprimti/aprimte (a-prím-ti) – (unã cu apres)
ex: oclji aprimtsã; mãri lãcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimtsã

§ aprintu (a-prín-tu) adg aprintã (a-prín-tã), aprintsã (a-prín-tsã), aprinti/aprinte (a-prín-ti) – (unã cu apres)

§ aprimsu (a-prím-su) adg aprimsã (a-prím-sã), aprimshi (a-prím-shi), aprimsi/aprimse (a-prím-si) – (unã cu apres)

§ aprinsu (a-prín-su) adg aprinsã (a-prín-sã), aprinshi (a-prín-shi), aprinsi/aprinse (a-prín-si) – (unã cu apres)

§ aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) sf aprindiri (a-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aprindi tsiva i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), ncãldzãri multu; inãtusiri, nãiriri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri (aloat), amintari, afitari, aflari, etc.
{ro: acţiunea de a aprinde (foc), de a face lumină, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.}
{fr: action d’allumer; de mettre en feu, etc.}
{en: action of lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) sf aprinderi (a-prin-dérĭ) – (unã cu aprindiri)

§ neapres (nea-présŭ) adg neapreasã (nea-preá-sã), neapresh (nea-préshĭ), neapreasi/neaprease (nea-preá-si) – tsi nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu
{ro: neaprins (foc, lumină)}
{fr: non allumé; non enflammé}
{en: unlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreasã (tsi nu easti apreasã)

§ neaprimtu (nea-prím-tu) adg neaprimtã (nea-prím-tã), neaprimtsã (nea-prím-tsã), nea-primti/neaprimte (nea-prím-ti) – (unã cu neapres)

§ neaprintu (nea-prín-tu) adg neaprintã (nea-prín-tã), neaprintsã (nea-prín-tsã), neaprinti/neaprinte (nea-prín-ti) – (unã cu neapres)

§ nea-primsu (nea-prím-su) adg neaprimsã (nea-prím-sã), neaprimshi (nea-prím-shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prím-si) – (unã cu neapres)

§ neaprinsu (nea-prín-su) adg neaprinsã (nea-prín-sã), neaprinshi (nea-prín-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prín-si) – (unã cu neapres)

§ neaprindiri/neaprindire (nea-prín-di-ri) sf neaprindiri (nea-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aprindi tsiva i cariva; neaprindeari
{ro: acţiunea de a nu aprinde (foc), de a nu face lumină, de a nu arde, etc.}
{fr: action de ne pas allumer; de ne pas mettre en feu, etc.}
{en: action of not lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-deá-ri) sf neaprinderi (nea-prin-dérĭ) – (unã cu neaprindiri)

§ apreasã (a-preá-sã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu nu-ari ishitã (datã) soarili (luna) tahina tu apiritã;
2: partea di cãtrã iu da soarili; preasã, datã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient}
{en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient}
ex: tu apreasa-a lunãljei (cãndu luna nchiseashti s-creascã); cu fatsa cãtrã tu apreasã (datã); tu apreasã (oara tsi da soarili) sh-tu chiritã [zbor tsi s-dzãtsi cãndu un lucru nu s-fatsi multi ori]; ditu chiritã yin sh-ditu apreasã

§ neapreasã (nea-preá-sã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu easi (da) soarili (luna) tahina tu-apiritã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres)}
{en: rising (of sun, moon, stars)}
ex: s-fats tsi dzãc mini neapreasã (ninti ca s-easã, niishitã) luna

§ asprindu (as-prín-du) (mi) vb III asprimshu (as-prím-shĭu), asprindeam (as-prin-deámŭ), asprimtã (as-prím-tã), asprindiri/asprindire (as-prín-di-ri) – mi aprindu di multã alãgari (di multu lucru, di multã avursiri, etc.)
{ro: (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: get hot because of tiredness}

§ asprimtu (as-prím-tu) adg asprimtã (as-prím-tã), asprimtsã (as-prím-tsã), asprimti/asprimte (as-prím-ti) – apres di multã curmari (alãgari, lucrari, etc.)
{ro: înfierbântat de oboseală}
{fr: échauffé à la suite de la fatigue}
{en: who got hot because of tiredness}
ex: Dumnidzãlu a soarilui agiundzi asprimtu

§ asprin-diri/asprindire (as-prín-di-ri) sf asprindiri (as-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-asprindi
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: action de s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: action of getting hot because of tiredness}

(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)

ex: cãrãrli strimti dit irnjiu

§ urnjii/urnjie (ur-njí-i) sf urnjii (ur-njíi) – (unã cu irnjii)

§ erimii/erimie (e-ri-mí-i) sf erimii (e-ri-míĭ) – (unã cu irnjii)

§ irnjit (ir-njítŭ) adg irnjitã (ir-njí-tã), irnjits (ir-njítsĭ), irnjiti/irnjite (ir-njí-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei irnjii (pustilii, pundii, etc.); tsi easti singur (gol); ermu, erim, pondu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu, blãstimat
{ro: solitar, singuratic, izolat}
{fr: solitaire, isolé}
{en: solitary, isolated}
ex: strãbat cãljurli irnjiti (ermi, ca di irnjii)

§ irnjiu2 (ir-njíŭ) adg irnjii (ir-njí-i), irnjii (ir-njíi), irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjit)
ex: shadi muntili irnjiu (pondu, singur)

§ irmuxescu (ir-muc-sés-cu) vb IV irmuxii (ir-muc-síĭ), irmuxeam (ir-muc-seámŭ), irmuxitã (ir-muc-sí-tã), irmuxiri/irmuxire (ir-muc-sí-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-agiungã pundii; (om) armãn singur; ermuxescu, rimuxescu, pundescu, punduxescu, pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, shcrituescu, bãstisescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta}
{fr: rendre désert, dévaster, désoler, dépeupler}
{en: lay waste, make it like a desert, devastate}
ex: tsi cãsi nu-am irmuxitã (afãnsitã)

§ irmuxit (ir-muc-sítŭ) adg irmuxitã (ir-muc-sí-tã), irmuxits (ir-muc-sítsĭ), irmuxiti/irmuxite (ir-muc-sí-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartã) shi s-featsi irnjii; (om) armas singur; ermuxit, rimuxit, pundit, punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, shcrituit, bãstisit, afãnsit
{ro: pustiit, devastat}
{fr: rendu désert, dévasté, désolé, dépeuplé}
{en: made it like a desert, devastated}

§ irmuxiri/irmuxire (ir-muc-sí-ri) sf irmuxiri (ir-muc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un loc irmuxeashti; ermuxiri, rimuxiri, pundiri, punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, shcrituiri, bãstisiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, de a devasta; pustiire}
{fr: action de rendre désert, de dévaster, de désoler, de dépeupler}
{en: action of laying waste, of devastating}

§ ermuxescu (er-muc-sés-cu) vb IV ermuxii (er-muc-síĭ), ermuxeam (er-muc-seámŭ), ermuxitã (er-muc-sí-tã), ermuxi-ri/ermuxire (er-muc-sí-ri) – (unã cu irmuxescu)
ex: ermuxirã (afãnsirã, pundixirã) horili; fumelj ãntredz avea ermuxitã (avea armasã ermi)

§ ermuxit (er-muc-sítŭ) adg ermuxitã (er-muc-sí-tã), ermuxits (er-muc-sítsĭ), ermuxiti/ermuxite (er-muc-sí-ti) – (unã cu irmuxit)

§ ermuxiri/ermuxire (er-muc-sí-ri) sf ermuxiri (er-muc-sírĭ) – (unã cu irmuxiri)
ex: tu chirolu-al Ali-Pãshe cãdzurã greali ermuxiri (pustiiri, afãnsiri) pri caplu a armãnjlor

§ rimuxescu (ri-muc-sés-cu) vb IV rimuxii (ri-muc-síĭ), rimuxeam (ri-muc-seámŭ), rimuxitã (ri-muc-sí-tã), rimuxiri/rimuxire (ri-muc-sí-ri) – (unã cu irmuxescu)

§ rimuxit (ri-muc-sítŭ) adg rimuxitã (ri-muc-sí-tã), rimuxits (ri-muc-sítsĭ), rimuxiti/rimuxite (ri-muc-sí-ti) – (unã cu irmuxit)

§ rimuxiri/rimuxire (ri-muc-sí-ri) sf rimuxiri (ri-muc-sírĭ) – (unã cu irmuxiri)

ex: elj shed pundii di-anda lã fudzi feata

§ pundãtur (pun-dã-túrŭ) adg pundãturã (pun-dã-tú-rã), pundãturi (pun-dã-túrĭ), pundãturi/pundãture (pun-dã-tú-ri) – blãstimat
{ro: blestemat}
{fr: maudit}
{en: damned, cursed}
ex: mi doari arãu pundãturlu (blãstimatlu) di gãrnuts

§ pundescu (pun-dés-cu) (mi) vb IV pundii (pun-díĭ), pundeam (pun-deámŭ), punditã (pun-dí-tã), pundiri/pundire (pun-dí-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-hibã ca pundiili; l-fac s-fugã tu pundii (surghiuni); punduxescu, pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, ermuxescu, irmuxescu, rimuxescu, shcrituescu, bãstisescu, afãnsescu, surghiunipsescu
{ro: pustii, devasta}
{fr: rendre désert, transformer en désert, dévaster}
{en: lay waste, make it like a desert}
ex: s-pundirã muntsãlj; tsãrushtili s-pundirã

§ pundit (pun-dítŭ) adg punditã (pun-dí-tã), pundits (pun-dítsĭ), punditi/pundite (pun-dí-ti) – tsi s-ari aspartã shi alãxitã tu pustilii; punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, ermuxit, irmuxit, rimuxit, shcrituit, bãstisit, afãnsit
{ro: pustiit}
{fr: rendu désert, transformé en désert, dévaster}
{en: made it like a desert; devastate}

§ pundiri/pundire (pun-dí-ri) sf pundiri (pun-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un loc s-pundeashti; punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, ermuxiri, irmuxiri, rimuxiri, shcrituiri, bãstisiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, pustiire}
{fr: action de rendre désert, de transformer en désert, de dévaster}
{en: action of laying waste, of making it like a desert, of devastating}

§ punduxescu (pun-duc-sés-cu) (mi) vb IV punduxii (pun-duc-síĭ), punduxeam (pun-duc-seámŭ), punduxitã (pun-duc-sí-tã), punduxiri/punduxire (pun-duc-sí-ri) – (unã cu pundescu)

§ punduxit (pun-duc-sítŭ) adg punduxitã (pun-duc-sí-tã), punduxits (pun-duc-sítsĭ), punduxiti/punduxite (pun-duc-sí-ti) – (unã cu pundit)
ex: alãsãm casa ca punduxitã

§ punduxiri/punduxire (pun-duc-sí-ri) sf punduxiri (pun-duc-sírĭ) – (unã cu pundiri)

§ pundixescu (pun-dic-sés-cu) (mi) vb IV pundixii (pun-dic-síĭ), pundixeam (pun-dic-seámŭ), pundixitã (pun-dic-sí-tã), pundixiri/pundixire (pun-dic-sí-ri) – (unã cu pundescu)
ex: lj-pundixii (lj-surghiunipsii) di-aoa

§ pundixit (pun-dic-sítŭ) adg pundixitã (pun-dic-sí-tã), pundixits (pun-dic-sítsĭ), pundixiti/pundixite (pun-dic-sí-ti) – (unã cu pundit)

§ pundixiri/pundixire (pun-dic-sí-ri) sf pundixiri (pun-dic-sírĭ) – (unã cu pundiri)

§ xipundisescu (csi-pun-di-sés-cu) vb IV xipundisii (csi-pun-di-síĭ), xipundiseam (csi-pun-di-seámŭ), xipundisitã (csi-pun-di-sí-tã), xipundisiri/xipundisire (csi-pun-di-sí-ri) – surghinipsescu tu pundii, dipãrtedz tu pundii
{ro: exila în pustiu}
{fr: chasser, bannir en pays désert}
{en: exile in the desert}

§ xipundisit (csi-pun-di-sítŭ) adg xipundisitã (csi-pun-di-sí-tã), xipundisits (csi-pun-di-sítsĭ), xipundisiti/xipundisite (csi-pun-di-sí-ti) – surghinipsit tu pundii; dipãrtat tu pundii
{ro: exilat, gonit în pustiu}
{fr: exilé en pays désert}
{en: exiled in the desert}

§ xipundisiri/xipundisire (csi-pun-di-sí-ri) sf xipundisiri (csi-pun-di-sírĭ) – surghinipsiri tu locuri pustilii; dipãrtari tu pundii
{ro: acţiunea de a exila în pustiu; exilare în pustiu}
{fr: action de bannir en pays désert}
{en: action of exiling one in the desert}

{ro: pustiit, devastat}
{fr: rendu désert, transformé en désert, dévasté, ravagé, désolé}
{en: made it like a desert, devas-tated}

§ pustixiri/pustixire (pus-tic-sí-ri) sf pustixiri (pus-tic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un loc pustixeashti; pundiri, punduxiri, pundixiri, pustuxiri, pustuiri, ermuxiri, irmuxiri, rimuxiri, shcrituiri, bãstisiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, de a devasta; pustiire}
{fr: action de rendre désert, de transformer en désert, de dévaster, de ravager}
{en: action of laying waste, of making it like a desert, of devastating}

§ pustuxescu (pus-tuc-sés-cu) (mi) vb IV pustuxii (pus-tuc-síĭ), pustuxeam (pus-tuc-seámŭ), pustuxitã (pus-tuc-sí-tã), pustuxiri/pustuxire (pus-tuc-sí-ri) – (unã cu pustixescu)
ex: s-pustuxeascã (s-hibã blãstimati) laili di xeani; li pustuxi (li sicã, li-asparsi) tuti; tsi u pustuxeshti (u-aspardzi)?

§ pustuxit (pus-tuc-sítŭ) adg pustuxitã (pus-tuc-sí-tã), pustuxits (pus-tuc-sítsĭ), pustuxiti/pustuxite (pus-tuc-sí-ti) – (unã cu pustixit)

§ pustuxiri/pustuxire (pus-tuc-sí-ri) sf pustuxiri (pus-tuc-sírĭ) – (unã cu pustixiri)

§ pustuescu (pus-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV pustuii (pus-tu-íĭ), pustueam (pus-tu-ĭámŭ), pustuitã (pus-tu-í-tã), pustuiri/pustuire (pus-tu-í-ri) – (unã cu pustixescu)
ex: amãndoauã s-pustuirã (s-asparsirã, s-featsirã pustilii)

§ pustuit (pus-tu-ítŭ) adg pustuitã (pus-tu-í-tã), pustuits (pus-tu-ítsĭ), pustuiti/pustuite (pus-tu-í-ti) – (unã cu pustixit)

§ pustuiri/pustuire (pus-tu-í-ri) sf pustuiri (pus-tu-írĭ) – (unã cu pustixiri)

§ pustiescu (pus-ti-ĭés-cu) (mi) vb IV pustiii (pus-ti-íĭ), pustiam (pus-ti-ĭámŭ), pustiitã (pus-ti-í-tã), pustiiri/pustiire (pus-ti-í-ri) – (unã cu pustixescu)
ex: pustiirã tut tsi aflarã n cali

§ pustiit (pus-ti-ítŭ) adg pustiitã (pus-ti-í-tã), pustiits (pus-ti-ítsĭ), pustiiti/pustiite (pus-ti-í-ti) – (unã cu pustixit)

§ pustiiri/pustiire (pus-ti-í-ri) sf pustiiri (pus-ti-írĭ) – (unã cu pustixiri)

{ro: acţiunea de a dărâma, de a surpa, de a doborî, de a răsturna}
{fr: action de renverser, d’écrouler, d’ébouler}
{en: action of throwing (knocking) down, of demolishing, of overthrowing}

§ surpãturã (sur-pã-tú-rã) sf surpãturi (sur-pã-túrĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari surpatã tsiva (casã, punti, etc.); surpu, dãrãmãturã, urvalã, murisci, halazmo, grãmadã
{ro: surpătură, ruină}
{fr: éboulis, ruine}
{en: mass of fallen material; ruins}
ex: aclo easti unã surpãturã (urvalã); acumpãrã ndauã surpãturi

§ surpu2 (súr-pu) sn surpuri (sur-púrĭ) – (unã cu surpãturã)
ex: di pãlatea-a lui nu-armasirã dicãt surpuri (urvali) di chetri; casili-a lor suntu surpuri, mash buflu shadi tu nãsi

§ surup1 (su-rúpŭ) (mi) vb I surupai (su-ru-páĭ), surupam (su-ru-pámŭ), surupatã (su-ru-pá-tã), surupari/surupare (su-ru-pá-ri) – (unã cu surpu1)
ex: di s-easti cã si surupã (surpã, s-arãstoarnã)

§ surupat (su-ru-pátŭ) adg surupatã (su-ru-pá-tã), surupats (su-ru-pátsĭ), surupa-ti/surupate (su-ru-pá-ti) – (unã cu surpat1)
ex: pimtsã shi surupats (arãsturnats, dats di padi)

§ surupari/surupare (su-ru-pá-ri) sf surupãri (su-ru-pắrĭ) – (unã cu surpari1)

§ sãrup (sã-rúpŭ) (mi) vb I sãrupai (sã-ru-páĭ), sãrupam (sã-ru-pámŭ), sãrupatã (sã-ru-pá-tã), sãrupari/sãrupare (sã-ru-pá-ri) – (unã cu surpu1)
ex: s-ti pingã shi s-ti sãrupã

§ sãrupat (sã-ru-pátŭ) adg sãrupatã (sã-ru-pá-tã), sãrupats (sã-ru-pátsĭ), sãrupati/sãrupate (sã-ru-pá-ti) – (unã cu surpat1)

§ sãrupari/sãrupare (sã-ru-pá-ri) sf sãrupãri (sã-ru-pắrĭ) – (unã cu surpari1)

§ surpu3 (súr-pu) sn surpuri (sur-púrĭ) – loc (dit muntsã) multu-aripidinos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hãu, hau, hauã, grem, greblu, grimelj, arãpã, chiritã
{ro: prăpastie, râpă}
{fr: escarpement, abîme, précipice}
{en: steepness, precipice, ravine}
ex: la un surpu (unã hauã) agiumsesh; pravda nu s-arucã di pi surpu tru trap; locurli atseali cu surpuri (gremuri); tuti pricili dit surpuri (arãpi); tu surpurli (gremurli) a muntilui; cã i loclu multu surpu multu aripidinos, ca surpu)